A doua sursa privata de culturalizare / E-cultura

In urma finalizarii primului set de sondaje culturale realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii rezulta ca, in topul consumului cultural, pe langa televiziune, romanii isi indreapta preferintele catre informatia obtinuta de pe internet.

Specialistii sociologi care au efectuat studiile in privinta evolutiei indicelui vietii culturale in Romania, in termeni de infrastructura culturala publica si privata, pe de o parte, si in ce priveste comportamentul de consum cultural, pe de alta parte, au avut in vedere un esantion reprezentativ alcatuit din reprezentanti de sex feminin in proportie de 53% si din reprezentanti de sex masculin in proportie de 47%.

Dintre acestia, cele mai mari procente ca structura pe varste i-au avut in vizor pe subiectii cu varste cuprinse intre 15 si 60 de ani, grupul de varsta cel mai bine reprezentat fiind alcatuit din respondenti intre 21 si 30 de ani.

CULTURA URBANA. Una dintre temele culturale de interes pentru specialistii sociologi a fost aceea a infrastructurii culturale private, respectiv sursele de unde po-pulatia alege sa se informeze si a caror existenta nu e generata si sustinuta de institutii publice de cultura. Asa cum subliniam intr-o editie anterioara, televiziunea si radioul se afla in fruntea clasamentului de consum cultural al romanilor, atat al celor din mediul urban, cat si al celor din mediul rural. Pe locul doi se situeaza consumul cultural privat obtinut din surse electronice: 32,58% din gospodariile respondentilor sunt dotate cu un computer, 29,08% au si CD player-e, 22,96% au video player-e si 20,41% detin o tehnologie si mai moderna, respectiv DVD player-ul. De mentionat ca, spre deosebire de consumul cultural de radio si televiziune, unde diferenta procentuala dintre mediul urban si cel rural e de numai 5%, consumul de IT din mediul urban conduce detasat fata de cel rural, unde astfel de dotari si facilitati se inregistreaza mult mai rar. Cu toate acestea, formatele de consum electronic raman, majoritatea, cele furnizate prin metode ilegale, de piraterie (sub 2% dintre respondenti au declarat ca achizitioneaza filme sau muzica oficial).

PC, CD, DVD. Rezultatele cercetarii sociologice releva faptul ca cel putin un membru din 33% din gospodariile din Romania are acces la calculator. Conform acelorasi cercetari, consumatorul de "PC-cultura" e tanar, e orasean, are un venit peste mediu, e cunoscator de limba engleza, nu e strain de spectacolele de teatru, viziteaza muzee, vizioneaza filme documentare, e interesat de viata privata si profesionala a vedetelor autohtone si e familist. In ce priveste profilul posesorului de aparatura CD, acesta nu difera cu mult de cel al posesorului de computer personal. E orasean, tanar, merge la teatru si la opera, are venituri ridicate. Pe langa filme documentare, acesta "consuma" si telenovele, comedii, filme de actiune si chiar desene animate. Diferenta de structura fata de posesorul de PC consta in faptul ca posesorul de CD e in general necasatorit, nu are copii si cunoaste, in plus, si limba germana. Spre deosebire de cele 33% din gospodarii care au un computer, doar o cincime are in dotare DVD player sau DVD - ROM. Cu toate acestea, consumatorul are aproximativ aceleasi caracteristici ca posesorii de CD sau PC.

ALTERNATIVA. Ziarele, revistele, manualele scolare sunt si ele produse culturale de consum privat. Insa remarcile cercetarilor se opresc cu precadere asupra consumului de carte a carui stare, subliniaza rezultatele sondajelor, e cel putin "anemica", daca ne gandim ca 1 din 10 cetateni nu are nici o carte si aproximativ 1 din 4 are mai putin de 50 de carti. Alti 16% au intre 1 si 20 de volume, 20% au intre 21 si 50, in vreme ce 5% detin peste 500 de exemplare de carte.

BANI DIN CASA

Cercetatorii au evaluat si disponibilitatea subiectilor intervievati de a investi resurse materiale in activitati culturale, respectiv achizitie de filme, muzica, ziare, reviste, carti, plata cablului tv, a abonamentului radio s.a.m.d. In concluzie, majoritatea (34,99%) se declara dispusa sa investeasca intre 0 si 5 procente, alti 28,35% cheltuiesc intre 5 si 10 procente din bugetul familiei, iar 7,51% dintre subiecti sunt de acord sa cheltuiasca peste 10 procente in vederea consumului legal de cultura privata, in vreme ce un procent considerabil, de 29,15, nu stie cat cheltuieste pentru activitati culturale de acest gen sau nu doreste sa raspunda.