Artele spectacolului se întâlnesc la Sibiu

"Întrebări" este tema din acest an a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, care se deschide astăzi în oraşul cunoscut în lume şi prin statutul de Capitală culturală europeană din 2007. De aceea îşi vor pune "întrebări" atât artiştii şi oaspeţii, cât şi edilii şi comunitatea, arta fiind un imbold în acţiunea de a întreba şi de a afla răspunsuri.

Acest festival a prins rădăcini în vechea cetate medievală. Spectacolele de teatru i-au îndemnat pe oameni, acum 17 ani, să se reîntoarcă spre această artă. De la o ediţie la alta a crescut numărul invitaţilor şi al reprezentaţiilor. Din sală teatrul a ieşit în stradă, venind aici, în mijlocul României, companii apreciate în lume în arta spectacolului stradal. Apoi spaţiile de joc au devenit mai multe şi mai diverse.

Se juca teatru în parc, în Piaţa Mare şi în Piaţa Mică a oraşului, în cluburi, în catacombe, pe apă, în curtea Muzeului de Istorie sau pe "domeniul" Complexului Muzeal Astra. S-a ajuns şi pe un maidan de la periferia oraşului, dar şi la Cetatea Cisnădioara, la Ocna Sibiului. Apoi a venit rândul halelor dezafectate să fie transformate în spaţii de joc.

În acest an, numărul locurilor în care se vor desfăşura evenimentele a depăşit 60. Dar nu e doar teatru, e şi muzică, dans, e târg de spectacole, e şi târg internaţional de carte. S-a extins festivalul şi spre zona artei plastice, spre zona artei fotografice. Pe lângă oferta culturală, care depinde şi de finanţele ediţiei, există o ofertă de divertisment. Da, de divertisment, căci cultura e altceva decât divertismentul. Atenţie, să nu le confundăm, să nu le amestecăm, oricât de mult ar striga cineva că "asta vrea publicul".

Directorul festivalului, Constantin Chiriac, e ca de obicei optimist atunci când vorbeşte despre o ediţie sau alta. Face şi drege şi aduce artă diversă. Majoritatea străinilor vin pe banii lor. Directorul îi convinge de necesitatea colaborării pe responsabili din multe ţări: ambasade, agenţii guvernamentale, companii de stat sau particulare, care acceptă să sprijine participarea ţărilor lor la festival.

El spune că bugetul ediţiei actuale e puţin mai mic decât cel de anul trecut, dar "ca amploare festivalul a crescut". Potrivit cifrelor oferite de director, cheltuielile pe care le însumează întreaga manifestare se ridică la 5,6 milioane de euro. Nu vă speriaţi, nu îi dă nimeni lui Chiriac această sumă, în bani lichizi. Totuşi, Consiliul Local şi Primăria Sibiu au alocat pentru ediţia a XVII-a un milion de euro. Tot din România, de la alte instituţii, festivalul obţine 600.000 de euro. Atât. E foarte bine, dacă ne gândim ce vremuri nenorocite trăim.

Dincolo de producţia culturală oferită publicului de către festival, cred că administraţia locală este interesată de imaginea urbei. Nicăieri altundeva în România nu se poate vorbi mai bine despre turismul cultural ca la Sibiu.
Timp de zece zile, limbile se amestecă şi se disting. Timp de zece zile e mare forfotă în Hermannstadt (denumirea oraşului în germană) din Depresiunea Sibiului. Dar fără depresie.