Televiziunea tampeste. O spun mai multe studii, o explica si scriitorul italian Giovanni Sartori in cartea sa "Homo Videns".
Televiziunea tampeste. O spun mai multe studii, o spunem si noi. "Ce si cum" ne explica insa scriitorul italian Giovanni Sartori in cartea sa, "Homo Videns". De fapt, titlul complet al cartii este "Homo Videns - imbecilizarea prin televiziune si post-gandirea". Aparuta recent la Editura Humanitas, lucrarea italianului analizeaza cu luciditate si talent polemic pentru a trage semnalul de alarma: omul crescut in fata televizorului, dominat de video-cultura, risca sa ramana un video-copil incapabil de rationamente, incult pana la aberatie. Cu alte cuvinte, risca sa devina o noua specie, diferita de homo sapiens. Intreaga linie de evolutie a gandirii abstracte, baza oricarei cunoasteri reale, pare compromisa de invazia imaginilor care ofera, de cele mai multe ori, totul "de-a gata". Procesul de revolutie multimedia, proces "cu multe tentacule" - Internet, calculatoare personale, ciberspatiu - , se caracterizeaza printr-un numitor comun: tele-vederea, si prin aceasta o tele-traire. "Teza de baza este ca fenomenul de baza il transforma pe homo sapiens produs de cultura scrisa intr-un homo videns, in care cuvantul este detronat de imagine", crede autorul. "In legatura cu televiziunea, ne lamentam ca incurajeaza violenta sau ca informeaza putin si prost, sau ca este inapoiata din punct de vedere cultural. E adevarat. Dar este si mai adevarat si chiar mai important sa intelegem ca tele-vederea schimba treptat natura omului.""Eu raman mai mult ca oricand convins de teza ca ne aflam in plin proces al unei mutatii genetice" - Giovanni Sartori, scriitor
CINE E SARTORI?
|
Giovanni Sartori s-a nascut la Florenta, in 1924. A studiat Stiintele sociale si politice, iar in 1954 obtine doctoratul in Istoria filozofiei moderne. Din 1950 preda la Universitatea din Florenta Filozofie moderna, Stiinte politice si Sociologie. In 1971 fondeaza Rivista Italiana di Scienza Politica, al carei director este. De la mijlocul deceniului al optulea incepe o prodigioasa cariera universitara in Statele Unite, la Stanford, Columbia, Harvard si Yale. Lucrarile sale de politologie se bucura de un mare ecou in spatiile italian, american si hispanic. Este editorialist la Corriere della Sera. Se numara printre protagonistii dezbaterilor culturale din Italia. Printre cartile publicate amintim: Democrazia e Definizioni (1956), Stato e Politica nel Pensiero di Benedetto Croce (1966), Parties and Party Systems: A Framework for Analysis (1976), La Politica: Logica e Metodo in Scienza Sociali (1979), The Theory of Democracy Revisited (1987), Elementi di Teoria Politica (1987), Democrazia: Cosa e (1993), Mala Tempora (2004).
|