Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, la 16 septembrie a avut loc vernisajul expoziţiei "Boierul" Pallady în vizită la Muzeul Naţional Cotroceni. "Boieria" pictorului Theodor Pallady derivă în primul rând din datele sale biografice - fiind fiul lui Iancu Pallady (strămoşii săi pe linie paternă sunt identificabili încă din sec. al XVII-lea la curtea domnitorului moldovean Vasile Lupu) şi al Mariei Cantacuzino (înrudindu-se deci după mamă cu glorioasa spiţă a domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu). Theodor Pallady a studiat mai întâi ingineria la Politehnica din Dresda (1887-1889), luând în acelaşi timp lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, îl sfătuieşte să plece la Paris. În capitala Franţei lucrează în atelierul lui Jean Arman şi se înscrie la Academia de Arte Frumoase. În 1892 intră în atelierul lui Gustave Moreau, unde îi va avea colegi pe Henri Matisse, cu care a legat o strânsă prietenie, pe Georges Rouault şi pe Albert Marquet. După moartea lui Moreau (1897), lucrează în atelierele lui Aime Morot şi Fernand Cormon, frecventând în acelaşi timp, clasa lui Puvis de Chavannes, de la care preia fineţea desenului şi strălucirea culorilor. În 1904 se întoarce în ţară şi expune la Ateneul Român, la saloanele oficiale. Menţine totodată legătura cu Parisul, unde deschide mai multe expoziţii personale, până în anul 1940. Expune la Bienala de la Veneţia în anii 1924, 1940, 1942. Cu o formaţie complexă - rigoarea şcolii germane, simbolismul promovat de Moreau, experienţele Art-Nouveaului, prietenia cu Matisse, legăturile cu ceea ce se va numi "Ecole de Paris", l-au orientat pe Pallady spre compoziţia clasică, spre ceea ce este durabil, cu adevărat important sub învelişul aparenţelor.
Predilecţia lui Pallady pentru natura moartă denotă dorinţa de a reda într-un tablou un fragment din realitatea universală, în toată poezia şi armonia sa. Criticii de artă i-au revelat spiritul contemplativ, sensibilitatea şi nostalgia, spunând despre el că: "a reuşit ca nimeni altul în pictura românească să îmbine trăsăturile boierului moldav cu cele ale dandy-ului parizian". În anii comunismului a avut o poziţie rezervată, fiind un susţinător al Uniunii Artiştilor Plastici, dar nefăcând concesii agresivei tendinţe a realismului socialist. Înainte de a se stinge din viaţă (16 august 1956), boierul Pallady s-a văzut "umilit" de două ori: pictura sa a stârnit admiraţia unui pictor sovietic materialist, iar autorităţile comuniste i-au conferit titlul de Maestru Emerit al Artei.
Colecţia Theodor Pallady care face obiectul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni cuprinde 26 de tablouri, de la începuturile picturii marelui artist (1904 ? Paris ? "Pod peste Sena", "Podul artelor"), până la ultima parte a creaţiei acestuia ("Casa de la Bucium", "Peisaj din Iaşul de altădată"). Nu lipsesc temele majore ale picturii lui Pallady: compoziţiile cu nuduri din interior şi naturile statice. Prin această expoziţie, organizatorii şi-au propus readucerea în memoria publicului a operei unui pictor care spunea despre sine "nu sunt modern, sunt din toate timpurile" şi care a fost considerat cel mai intelectual dintre plasticienii români.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 16 septembrie 2010-16 martie 2011 şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9:30 şi 17:00.
Citește pe Antena3.ro
