Viziunea curatorială îi aparține Arianei Coulondre, care propune și o experiență imersivă în atelierul lui Brâncuși, realizată cu ajutorul scenografului Pascal Rodriguez, completată de un spațiu destinat informării.
Proiectul expozițional amplu este posibil cu sprijinul mai multor muzee internaționale care dețin lucrări brâncușiene, precum Tate Modern, MoMA, Guggenheim Museum, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago, Dallas Museum of Art, Muzeul Național de Artă al României (MNAR), Muzeul de Artă din Craiova etc.
„Fragmentarea pe care o aduce Brâncuși în istoria sculpturii este triplă: o revoluție a gestului, o revoluție a formei și o revoluție a spațiului“, a declarat curatoarea Ariane Coulondre într-un interviu publicat în revista Centre Pompidou. În opinia sa, Brâncuși a extins conceptul de artă aducând în discuție soclul, piedestalul, în mod tradițional utilizat pentru a demarca opera de mediul înconjurător, artistul român transformând soclurile în lucrări de artă autonome, fără a mai stabili o ierarhie a pieselor. Coloana Infinitului, spune curatoarea, a fost creată pornind de la un soclu a cărui formă este repetată pe verticală, acesta putând fi considerat un moment decisiv în istoria sculpturii. Totodată, este amintit celebrul moment din 1926, când lucrarea brâncușiană din metal „Pasăre în văzduh“, aparținând fotografului Edward Steichen, a fost subiectul unei dispute la Vama Statelor Unite ale Americii, ceea ce a condus, într-un fel, la redefinirea noțiunii de artă.
Alături de lucrările expuse, curatoarea a ales să dezvăluie și unele detalii despre afinitățile muzicale ale sculptorului român, dansul și muzica fiind parte importantă a vieții sale. Un meloman desăvârșit, Brâncuși a fost impresionat de muzica unor compozitori precum Erik Satie, Darius Milhaud sau Marcel Mihalovici.
Ca un element inedit al expoziției, lucrarea Leda va fi prezentată în mișcare, pe un piedestal rotativ, în perpetuă metamorfoză, așa cum însuși Brâncuși o prezenta în atelierul său. „Nu trebuie să îmi respectați sculpturile“ – spunea artistul –„ci trebuie să le iubiți și să vă jucați cu ele.“
Ariane Coulondre este specializată în istoria avangardei în Franța. Printre expozițiile curatoriate se numără „Fernand Léger, le beau est partout“ (Centre Pompidou-Metz, 2017), „Le Cubisme“ (Centre Pompidou, 2018), „Germaine Richier“ (Centre Pompidou, 2023), în ultimii ani devenind interesată în mod deosebit de sculptură.
Ultima retrospectivă Brâncuși din Franța a avut loc la Centre Pompidou în 1995, fiind curatoriată de Margit Rowell.
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în satul Hobița din județul Gorj. După studii de specialitate la Craiova (Școala de Arte și Meserii) și București (Școala de Bellearte), ajunge la Paris în 1905, unde interacționează cu avangarda artistică; activitatea sa creatoare va atinge apogeul între 1914 și 1940. După ce obține cetățenia franceză, în 1952, Constantin Brâncuși lasă statului francez, în 1956, atelierul și lucrările sale pariziene. Moare la 16 martie 1957, fiind înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.