Rousseau, Marx, Sartre, Tolstoi etc. sunt numele a caror viata si cariera sunt analizate de Paul Johnson in cartea intitulata sugestiv "Intelectualii"(Ed. Humanitas).
Rousseau, Marx, Sartre, Tolstoi etc. sunt numele a caror viata si cariera sunt analizate de Paul Johnson in cartea intitulata sugestiv "Intelectualii"(Ed. Humanitas).
Intelectualii laici - deisti sau atei - au fost cei care au preluat rolul pe care Biserica l-a avut in societate: de modelare a comportamentului uman. Asa cum reprezentantii bisericii au fost pusi de catre intelectuali sub lupa analizei, evidentiindu-se lipsa de consecventa intre principii si viata reala, Johnson reia acelasi argument si pentru mintile luminate care au influentat parcursul istoriei.
Una dintre ideile foarte interesante desprinse din analiza lui Johnson este aceea ca nu putini dintre intelectuali au generat un sistem de gandire pornind de la o frustrare personala. Descoperim un Rousseau care a pledat pentru adevar si virtute, dar si-a dat cei cinci copii spre adoptie fara sa le ofere macar un nume. Rousseau isi va justifica gestul construind teoria Statului-tatuc si a cetateanului-copil, care il va inspira pe Marx si, implicit, comunismul. Marx este un alt exemplu de incompatibilitate intre idee si gest. Lucrarea sa de baza, "Capitalul", este scrisa pe dezinformari privind conditia proletarului, cu maxime furate de la altii. Desi provenit dintr-o familie instarita de evrei, Marx a fost antisemit. Antisemitismul sau - un ingredient al societatilor comuniste - avea la baza ura fata de camatarii-evrei la care ajungea tot timpul pentru ca ramanea fara bani.
"Intelectualii" darama fara patima absolutismele si veneratia in raport cu intelectualii, mergand spre o moderatie a perceptiei imaginii lor.