Ceremonia Oscarurilor 2008 - cea mai mică audienţă din ultimii 34 de ani

Ceremonia de decernare a premiilor Oscar, care a avut loc duminică, la Los Angeles, a strâns în faţa televizoarelor cel mai mic număr de telespectatori americani din 1974 - anul în care a început să se măsoare audienţa TV - încoace, potrivit AFP, care citează date preliminare.

Ceremonia de decernare a premiilor Oscar, care a avut loc duminică, la Los Angeles, a strâns în faţa televizoarelor cel mai mic număr de telespectatori americani din 1974 - anul în care a început să se măsoare audienţa TV - încoace, potrivit AFP, care citează date preliminare. Cea de-a 80-a ceremonie de decernare a celebrelor statuete aurii a adunat circa 32 de milioane de telespectatori, în medie, în faţa postului de televiziune ABC, pe parcursul celor trei ore şi opt minute cât a durat transmisiunea evenimentului, conform datelor culese de societatea Nielsen Media Research şi comunicate ABC. Gala de decernare a premiilor Oscar a fost văzută de o medie de 41 de milioane de telespectatori, în 2007. Cea mai proastă audienţă înregistrată de ceremonie până acum data din 2003, cu o cifră de 33,04 milioane de telespectatori. Această ceremonie a avut loc la câteva zile după invazia americano-britanică în Irak.
Recordul de audienţă datează din 1998, cu 55,25 milioane de telespectatori. Ceremonia a onorat atunci filmul “Titanic”, care deţine recordul de încasări de box-office în SUA: 600 de milioane de dolari. În schimb, anul acesta, printre principalele filme din competiţie, numai comedia “Juno” a depăşit încasări de 100 de milioane de dolari la box-office. Ceremonia Oscarurilor de anul acesta a avut loc la capătul unei lungi greve a scenariştilor de televiziune şi cinema, care s-a încheiat în urmă cu două săptămâni.

Pentru cariera mai multor vedete, premiul Oscar a fost un blestem

Dacă premiile Academiei americane de film sunt privite, de obicei, ca o punte spre celebritatea mondială, pentru cariera mai multor actriţe, Oscarurile s-au dovedit a fi un blestem, de vreme ce acestea nu au mai reuşit să se ridice ulterior la nivelul rolurilor care le-au adus râvnita distincţie. Premiile Oscar sunt considerate cele mai prestigioase distincţii acordate de industria hollywoodiană şi o modalitate de a atinge recunoaşterea mondială, pentru că această gală este vizionată de zeci de milioane de telespectatori. De exemplu, ceremonia de duminică seara, organizată la teatru Kodak din Los Angeles, a fost vizionată de aproximativ 40 de milioane de telespectatori din lumea întreagă.
Premiul Oscar aduce cu sine o integrare în elita Hollywood-ului, dar şi roluri în filme mult mai bune şi mult mai bine plătite. Există, însă, un număr de actriţe care, după ce au fost recompensate de Academia americană de film cu un premiu Oscar, nu au mai reuşit să obţină roluri la fel de bune.
Whoopi Goldberg a fost premiată cu Oscar în 1991, pentru rolul din “Fantoma mea iubită”. Înainte de acest premiu, Whoopi Goldberg îşi construise o carieră de actriţă serioasă, mai ales datorită rolului din “Culoarea purpurie” (1985). După “Fantoma mea iubită”, Goldberg s-a cufundat într-o serie de roluri în comedii proaste, de tipul “Sister Act” şi “Made In America” şi-a împrumutat vocea hienei Shenzi din lungmetrajul animat “Regele Leu” (1994), însă majoritatea proiectelor sale din ultima decadă ţin de televiziune.
Marisa Tomei a câştigat, pe când avea 30 de ani, un premiu Oscar pentru “Vărul Vinny”, în 1993. Talentată şi foarte frumoasă, Marisa Tomei avea toate şansele să devină un superstar. Însă a fost exclusă repede din lista A a studiourilor, obţinând doar roluri secundare. A jucat în filme precum “Chaplin” şi “Bun venit la Sarajevo”, dar nu a reuşit niciodată să dea replica unor vedete precum Julia Roberts sau Cate Blanchett.
Holly Hunter a câştigat premiul Oscar pentru rolul unei surdo-mute în “Pianul”, în 1994, iar la acel moment era o actriţă aclamată. Au urmat, apoi, o serie de roluri de categorie B, în filme precum “Firma”, “Crime la indigo” şi “Home For The Holidays”. A avut nevoie de zece ani pentru a reuşi să dea lovitura cu un rol, într-un lungmetraj animat, în “Incredibilii”. Charlize Theron a câştigat premiul Oscar pentru interpretarea unei prostituate-ucigaş în serie din “Monstru” (2004). Pentru fostul top model sud-african au urmat o serie de roluri uşoare, precum cele din “Eu, Peter Sellers” şi “Aeon Flux”, unul dintre cele mai proaste filme ale secolului.
Mira Sorvino a câştigat premiul Oscar pentru rolul unei prostituate în filmul lui Woody Allen “Mighty Aphrodite “ (1996). Au urmat roluri de categoria B, precum cele din “Fete frumoase”, “Dragoste la prima vedere” şi “Romy şi Michele”. Helen Hunt a fost premiată cu un Oscar pentru rolul din “Mai bine nu se poate” (1998). După ce a câştigat, a refuzat deliberat să mai joace în lungmetraje, preferând serialul de televiziune “Nebun după tine”. Blestemul însă a aşteptat: primele sale alegeri, “Dr T şi femeile” şi “Dă mai departe”, nu au reuşit să câştige respectul fanilor şi al criticilor.
Halle Berry a câştigat un premiu Oscar în 2002, pentru rolul din “Puterea dragostei”. A urmat rolul din “Catwoman” (2003), care i-a adus Zmeura de Aur, acordat celor mai proaste prestaţii actoriceşti, cel din thriller-ul “Gothika”, fără succes la public, şi cel de “Bond Girl” din “Să nu mori azi”. Hilary Swank a câştigat premiul Oscar pentru “O fată de milioane” (2005). Cu un alt Oscar câştigat anterior (“Băieţii nu plâng niciodată”), Hilary Swank ar fi putut deschide multe uşi. Trupul său foarte musculos nu a ajutat-o prea mult. Până în prezent, nu se poate lăuda cu niciun rol care să fi avut succes la public. Rachel Weisz a câştigat un premiu Oscar pentru rolul din “Prietenie absolută” (2006). A preferat însă, ulterior, să joace în filmul “Fred Claus”,  care nu a impresionat nici copiii, nici adulţii.
Jennifer Hudson a câştigat un premiu Oscar pentru rolul din musicalul "Dreamgirls" (2007). Până în prezent, fosta participantă la versiunea americană a emisiunii "Megastar" nu a mai lansat niciun film.

Hollywood-ul a premiat filme “fără speranţă”, regretă ziarul Vaticanului

Ziarul Vaticanului, L’Osservatore Romano, a regretat luni că Hollywood-ul a premiat filme “violente” şi “fără speranţă”, precum cel al fraţilor Coen, distins cu patru premii, în faţa altor filme care exprimau “deschideri curajoase”, relatează AFP. “Hollywood-ul a fost atins anul acesta de filmele sumbre, pline de violenţă şi în special fără speranţă”, a scris  L’Osservatore Romano a doua zi după ceremonia Oscarurilor, dând ca exemple “No Country for Old Men” al fraţilor Joel şi Ethan Coen (patru Oscaruri) şi “There Will Be Blood” al lui Paul Thomas Anderson (Oscar pentru cel mai bun actor acordat lui Daniel Day-Lewis). “Semn al timpurilor? Probabil”, analizează jurnalistul, Gaetano Vallini, adăugând că erau nominalizate şi “filme capabile să exprime opinii diferite, cu deschideri curajoase”. El a dat ca exemplu comedia “Juno” a lui Jason Reitman, “povestea unei adolescente care decide să păstreze o sarcină nedorită”, sau “Le Scaphandre et le Papillon” al lui Julian Schnabel, “un imn laic adus vieţii în pofida unui handicap grav”. Ziarul Vaticanului estimează totuşi că filmul fraţilor Coen este reuşit din punct de vedere “cinematografic”: “bine făcut, cu  o poveste solidă şi un ritm alert”, în timp ce pelicula lui Anderson este centrată pe “interpretarea actorului”.