x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cişmigiu, tărâm al tinereţii noastre

0
Autor: Monica Andronescu 21 Iul 2009 - 00:00
Cişmigiu, tărâm al tinereţii noastre
Vezi galeria foto

A fost odată, în centrul Micului Paris, o lume în care se întâlneau deopotrivă şoaptele îndrăgostiţilor cu vocile stridente ale vânzătorilor de ziare ambulanţi şi muzica de la tarafurile lăutăreşti cu foşnetul apei sub vâslele liceenilor sau cu hohotele lor de râs, fericiţi că au evadat dintre zidurile Liceului "Lazăr". A fost odată o grădină minunată a cărei poveste a început demult, acum mai bine de 200 de ani: Grădina Cişmigiu.



Istoria europeană a Cişmigiului a început de la o dorinţă practică: Alexandru Ipsilanti, domn al Ţării Româneşti, voia să construiască cişmele, care să dea apă proaspătă. Prima s-a ridicat lângă intrarea de astăzi dinspre Strada Ştirbei Vodă, iar în spatele ei şi-a construit o casă Dumitru Suiulgi-basa, şeful lucrărilor, având titlul de Marele Cişmigiu (şeful cişmelelor).

Până la începutul secolului al XIX-lea, Cişmigiul era numit balta lui Dura neguţătorul, mult mai întinsă decât suprafaţa de astăzi a parcului. Aşadar, balta plină de mâl, cu izvoare subterane nesecate, şi îmblânzirea locului i-au revenit unui străin. Vienezul Carl Friederich Wilhelm Meyer, arhitect peisagist, a fost adus mai târziu, sub domnia lui Gheorghe Bibescu. Iar balta cea mâloasă s-a transformat în lac cu arteziană în mijloc. Grădina a început să se construiască încet, încet, s-au adăugat straturi peste straturi şi ani peste ani...

Au urmat plantarea a mii de arbori indigeni sau din specii ra­re, proiectarea de grote artificiale şi poduri. Aici a existat într-o vreme chiar şi o minigrădină zoologică, unde se găseau lupi, urşi, vulpi şi castori, iar suprafaţa grădinii a fost definitiv deli­mi­tată în 1850, după ce parcului i s-a adăugat o bucată din grădina familiei Creţulescu.

Inaugurarea oficială a avut loc în 1854, iar grădina a început să găzduiască tarafuri lăutăreşti şi ritmuri mi­li­tare. În noua şi minunata bijuterie a oraşului, trăsurile şi că­lăreţii nu aveau voie să intre şi nici câinii sau vânzătorii am­bu­lan­ţi. De atunci şi până în anii dintre cele două războaie mondiale, când Cişmigiul a devenit parcul servitorilor,

Grădina a cu­noscut admiraţia unor personalităţi pitoreşti, a nobililor şi a va­ga­bonzilor, căpătându-şi aura simbolică încă devreme, da­to­ri­tă întâlnirilor de întrajutorare a săracilor. Grădina a acceptat imediat semnele modernităţii timpurii, găzduind primul chioşc de ziare din Bucureşti şi un restaurant, Monte Carlo, proiectat de arhitectul Ion Mincu pe malul lacului, care însă a fost bombardat în timpul războiului şi n-a avut deloc o soartă prea lu­mi­­noasă după aceea. Iar în zona unde e biserica se spune că ar exista un tunel care ar duce până la centrul civic...

Cişmigiul e locul unde odată, demult răsuna taraful lui Anton Pann şi se amesteca frumos cu valsurile vieneze ale lui Strauss, Cişmigiu e locul unde se organizau deopotrivă meciuri de box în aer liber, care stârneau uimiri şi zâmbete, pentru că oameni serioşi - nu-i aşa? - se băteau fără pricină, aici aveau loc baluri şi serbări. Doar în timpul ocupaţiei germane din vremea primului război mondial, destinaţia de grădină publică a Cişmigiului a fost schimbată şi în locul florilor, pe lângă alei, au fost plantate zar­zavaturi. Tot atunci se pare că şi Liceul Lazăr a fost transformat pentru o vreme în Comandatura germană, iar biblioteca, extrem de bogată, a avut mult de suferit, fiind arse exemplare rare.
PARCUL LĂZĂRIŞTILOR
Dar Cişmigiul, cu farmecul lui de nesurprins în cuvinte, cu aerul pe jumătate boem, pe jumătate elegant, cu strălucirea lui discretă, cu aleile pline de adolescenţi, cu Buturuga cea gălăgioasă, care acum nu mai există, cu toate culorile care-l traversau în anotimpuri, şi-a trăit frumoasa istorie până azi... când, în fapt, nimic nu s-a schimbat de la poveştile pe care cu umor le istorisea Grigore Băjenaru în "Cişmigiu et Comp.", romanul lăzăriştilor şi al tuturor adolescenţilor care au "chiulit" vreodată de la ore ca să se piardă printre aleile parcului lor iubit.

"Nu cunosc aşezarea tuturor liceelor din ţara noastră, dar nu cred să existe vreunul mai pitoresc şi mai fermecător încadrat ca Liceul Lazăr, care este înconjurat din trei părţi de Cişmigiu, grădină cu reputaţia de a fi cea mai frumoasă şi cu cele mai variate specii botanice din Europa. Când primăvara se hotărăşte să-şi facă popasul în Bucureşti se opreşte în prima zi în Grădina Cişmigiu. Vestitorii şi i-au trimis cu câteva zile înainte... (...) Şi dacă astăzi ai trecut pe aleile discrete ale Cişmigiului, privind la bobocii de pe crengi... peste noapte, Primăvara înfăptuieşte minunea: în zori, la fiecare pas, te întâmpină miresme de basm, încremenite de un vrăjitor poznaş - buchete uriaşe de zăpadă proaspătă îţi dăruiesc miresme suave şi de un farmec înfiorător de dulce. (...) Lacul albastru verzui oglindeşte siluetele plopilor înalţi, ale stejarilor, arţarilor, brazilor şi molizilor, ienuperilor, castanilor, ulmilor şi platanilor uriaşi ce-l străjuiesc de pe maluri, întocmai unor sentinele înfipte în pământ pentru veşnicie."
E una dintre puţinele pagini din "Cişmigiu et Comp." în care Băjenaru se lasă furat de nostalgia pe care o naşte grădina tinereţii lui şi îi povesteşte farmecul de nepovestit.


CIŞMIGIUL, UN "NIMENI'S LAND ŞCOLAR"
În vremea adolescenţei lui, în acea minunată lume care a fost Bucureştiul interbelic, când liceenii fugeau la Buturuga celebră ca să bea un pahar cu lapte bătut şi, uneori, o halbă cu bere, dar ştiau şi să numere frunzele care cădeau din pomi, îngălbenite, toamna, şi petalele floricelelor de liliac primăvara, Cişmigiul era însă un fel de "nimeni's land şcolar".

O ţară a nimănui, ne povesteşte profesorul Tudor Opriş, de la "Gh. Lazăr", autor al unei frumoase monografii a liceului. Dar, pe de altă parte, era împărţit pe zone, între licee şi nimeni n-avea voie să le încalce. "Era un pact nescris. Partea de sud a grădinii era a Lazărului, partea de nord-est era a Liceului «Sf. Sava» şi partea de nord-vest a Liceului «Mihai Viteazul».

Fetele, la rândul lor, erau împărţite tot pe teritorii. Nu te puteai îndrăgosti aşa de o fată care nu era la liceul sortit... Fiecare liceu de băieţi nu avea voie să aibă iubite decât dintr-un anumit liceu de fete. Fiecărui teritoriu masculin îi era repartizat un anume teritoriu feminin, şi dacă se întâmpla ca o fată să se îndrăgostească de un băiat de la un alt liceu era o adevărată dramă. Din câte-mi amintesc, din legende, Lazăr avea repartizat liceul «Dna Ghica», desfiinţat în '48, iar pentru Colegiul «Sf. Sava» erau sortite fetele de la «Carmen Sylva», unde astăzi se află Conservatorul. Dacă se întâmpla cumva să se amestece, ieşea cu bătăi.

Dacă se încălcau teritoriile şi masculine, şi feminine, iar o fată era prinsă în alt teritoriu, ieşeau «kafturi». Dar toate astea se întâmplau numai între elevi, directorii de licee, profesorii nu ştiau nimic. Pe atunci, secretele se păstrau."

Din "Cişmigiu et Comp." citire: "Marele privilegiu de a fi adăpostit la marginea unei grădini publice şi, mai ales, de a avea o intrare prin această grădină nu-i este hărăzit nici unui alt liceu din Bucureşti... (...) Intri în clasă cu pieptul săgetat de bucurie, dar şi străbătut de o justificată mâhnire că nu te poţi bucura din plin de frumuseţile dăruite acestui pământ din belşug şi aruncate cu nemiluita în Cişmigiu!".
Citeşte mai multe despre:   grădina,   cişmigiu,   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

4 tipuri de familii românești în care sigur ne vom regăsi 

4 tipuri de familii românești în care sigur ne vom regăsi 
Galerie Foto În volumul său de debut, Laura Ionescu se întoarce în copilărie și adolescență pentru a pune întrebări despre lumea nevăzută a părinților noștri. Autoarea își recompune mama din dialoguri și...

Neidentificat își continuă traseul prin țară, după câștigarea trofeului ANONIMUL IFF Miracol, cel de-al 2-lea film din trilogie e selectat la Veneția IFF (1 – 11 septembrie) –

Neidentificat își continuă traseul prin țară, după câștigarea trofeului ANONIMUL IFF  Miracol, cel de-al 2-lea film din trilogie e selectat la Veneția IFF (1 – 11 septembrie) –
Galerie Foto Neidentificat, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Bogdan Apetri, a intrat în cinematografele din România din 6 august, distribuit de Transilvania Film, și a avut în prima parte a lunii august mai multe...

„Cinema sub clar de lună” cu Spioni de ocazie și filme de Oscar

„Cinema sub clar de lună” cu Spioni de ocazie și filme de Oscar
Galerie Foto În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul...

Emanuela Pascu, invitată în spectacolul „Carmen” de pe scena Operei Naționale București

Emanuela Pascu, invitată în spectacolul „Carmen” de pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă sâmbătă, 2 octombrie, începând cu ora 18:30, spectacolul „Carmen” de Georges Bizet, în regia Marinei Emandi Tiron. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta. Pe...

Spectacolul Nora la Festivalul Madách Imre din Budapesta!

Spectacolul Nora la Festivalul Madách Imre din Budapesta!
Spectacolul Nora de Henrik Ibsen, în regia lui Botond Nagy, se va juca în cadrul celei de-a VII-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru Madách Imre (MITEM). Festivalul este organizat de Teatrul Național...

Filmul de arhivă și istoria filmului documentar: două ateliere organizate de Asociația One World Romania în luna octombrie

Filmul de arhivă și istoria filmului documentar: două ateliere organizate de Asociația One World Romania în luna octombrie
Galerie Foto În luna octombrie Asociația One World Romania organizează două ateliere dedicate studenților pasionați de film și educație audiovizuală, cu accent pe film de arhivă, respectiv pe istoria filmului...

Scriitorul turc Burhan Sönmez este noul Președinte al PEN Internațional

Scriitorul turc Burhan Sönmez este  noul Președinte al PEN Internațional
La finalul săptămânii trecute, scriitorul Burhan Sönmez a fost ales noul Președinte al PEN International, în cadrul congresului aniversar, un eveniment amplu prin care cunoscuta instituție internațională a serba...

”O istorie secretă. Statul polițienesc al Rusiei sovietice”. O carte de neratat, exclusiv cu Jurnalul

”O istorie secretă. Statul polițienesc al Rusiei sovietice”. O carte de neratat, exclusiv cu Jurnalul
Jurnalul vă oferă vineri, 1 octombrie, cartea ”O istorie secretă. Statul polițienesc al Rusiei sovietice”, în care autorul Martyn Wittoch dezvăluie o mulțime de informații mai puțin știute despre serviciile...

Felix Aftene „Noi și ele - o privire asupra lumii animalelor” Expoziție de pictură la Muzeul Colecțiilor de Artă

Felix Aftene „Noi și ele - o privire asupra lumii animalelor”  Expoziție de pictură la Muzeul Colecțiilor de Artă
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României deschide expoziția de pictură  „Noi și ele - o privire asupra lumii animalelor” a artistului Felix Aftene, la Muzeul Colecțiilor de Artă, din 1 octombrie...

TNB, triumf la Chişinău în memoria lui Ion Caramitru

TNB, triumf la Chişinău în memoria lui Ion Caramitru
Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti a participat anul acesta la cea de-a şasea ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la Chişinău, un eveniment dedicat memoriei actorului Ion...

Animest revine în această toamnă pe marile ecrane cu o porție dublă de film românesc

Animest revine în această toamnă pe marile ecrane cu o porție dublă de film românesc
11 scurtmetraje realizate de artiști din toată țara concurează la cea de-a 16-a ediție Animest pentru premiul Competiției Românești. Puternice, curajoase și foarte diverse, abordările propuse de regizorii...

„Aplauze pentru poet” de Ziua Europeană a Limbilor - 26 septembrie 2021. Poezii de Mihai Eminescu și Nichita Stănescu în engleză și română cu Ion Caramitru, Michael Pennington, Anamaria Marinca și Emilia Popescu

„Aplauze pentru poet” de Ziua Europeană a Limbilor - 26 septembrie 2021.  Poezii de Mihai Eminescu și Nichita Stănescu în engleză și română  cu Ion Caramitru, Michael Pennington, Anamaria Marinca și Emilia Popescu
Intitulat „Aplauze pentru poet”/A Hand for the Poet, spectaculosul proiect dezvoltat de asociațiile culturale The Culture Club și Pro Contemporania, cu sprijinul JTI, având ca partener principal Institutul...

Final în forță la Festivalul Enescu 2021, cu artiști renumiți și un potpuriu de muzică excepțională

Final în forță la Festivalul Enescu 2021, cu artiști renumiți și un potpuriu de muzică excepțională
Galerie Foto Concertgebouw încheie Festivalul cu Enescu, Wagner și Bruckner * Les Arts Florissants cântă muzică barocă la Ateneu *  Orchestra Simfonică WDR prezintă lucrări camerale la Auditorium   Ediția a...

Două premiere românești în cadrul New York Film Festival 2021

Două premiere românești în cadrul New York Film Festival 2021
Astăzi, se deschide la New York cea de-a 59-a ediție a prestigiosului New York Film Festival (24 septembrie – 10 octombrie). Anul acesta, în selecția oficială a festivalului, cuprinzând 32 de filme din 31 de...

Violonistul Nicolas Dautricourt prezintă „Proiectul Enescu” la Ateneul Român Ksenija Sidorova, prima acordeonistă prezentă în Festivalul Enescu

Violonistul Nicolas Dautricourt prezintă „Proiectul Enescu” la Ateneul Român  Ksenija Sidorova, prima acordeonistă prezentă în Festivalul Enescu
Galerie Foto Un proiect muzical inedit inspirat de o lucrare a lui George Enescu, prima acordeonistă care urcă pe scena Festivalului Enescu, revenirea în forță a uneia dintre orchestrele cele mai iubite ale lumii, Orchestra...
Serviciul de email marketing furnizat de