Creatorii de coduri si spargatorii de coduri

Simon Singh, om de stiinta si scriitor, abordeaza istoria descifrarii enigmelor lingvistice sau matematice, de la mesajele secrete inscriptionate pe capetele rase ale mesagerilor din Grecia Antica si pana la codurile informatice de astazi, in "Cartea Codurilor" de la Humanitas.

Britanicul Simon Singh, doctor in fizica particulelor elementare la Universitatea Cambridge, este autorul uneia dintre cartile de popularizare a stiintei "Fermat’s Last Theorem", care a devenit repede bestseller in Marea Britanie, pentru ca la scurta vreme sa fie tradusa in peste 25 de limbi de circulatie internationala. La doi ani dupa acest succes rasunator, in 1999, Simon Singh publica "Cartea Codurilor. Istoria secreta a codurilor si a spargerii lor", tot o carte care abordeaza domeniul stiintific, insa intr-o maniera suficient de laxa incat sa fie accesibila publicului larg. Editia romaneasca a cartii, care continua sa faca valuri in cercurile academice din domeniul stiintei, prin subiectele pe care le dezbate si prin problematicile pe care le ridica, a fost publicata in 2005 de Editura Humanitas.

CONFLICT DE INTERESE. Doua dintre ratiunile principale amintite de Simon Singh ca stand la baza prezentului volum sunt, pe de o parte, prezentarea remarcabilelor descoperiri stiintifice generate de lupta permanenta dintre creatorii de coduri si cei care vor sa descifreze abuziv mesajul si, pe de alta parte, intentia de a demonstra ca subiectul este astazi mai relevant ca oricand. In conditiile in care viata noastra depinde din ce in ce mai mult de mijloacele de comunicare electronice, cand afacerile sunt dirijate online, criptarea mesajelor devine singura metoda de a ne proteja intimitatea si interesele. Exista insa si un revers al medaliei, respectiv demersul legiuitorilor de a limita folosirea criptografiei, de teama (confirmata istoric) comploturilor. Dilema pe care o propune, in consecinta, Simon Singh, e urmatoarea: "Ce pretuim mai mult - intimitatea noastra sau o politie eficienta? E cu putinta un compromis?"

STIINTA SECRETA. Simon Singh defineste procesul de criptare si decriptare a tipului de mesaje asupra carora se apleaca in cartea sa drept un proces de "secretizare". Ceea ce valideaza urmatoarea afirmatie a autorului, respectiv aceea ca "stiinta secretelor e in mare masura o stiinta secreta". Motivul e evident.

Persoanele angajate in sisteme care opereaza cu in-ventarea de coduri sau, dupa caz, cu gasirea "parolelor" la coduri sunt necunoscute publicului larg, iar descoperirile lor stiintifice se folosesc in cercuri restranse, ca informatie, desigur!, "top secret".

CHEI

Batalia dintre creatorii de coduri si spargatorii de coduri in vederea obtinerii avantajului informational, batalie proliferata de Simon Singh, autorul cartii, se inscrie fara doar si poate in teoria comunicarii. In esenta, deci, codarea reprezinta un proces de comunicare, conditia esentiala pentru ca acesta sa devina eficient in scopul propus fiind ca cei doi comunicatori sa detina o cheie comuna de interpretare. Astfel, rolul traditionalilor spargatori de coduri si ai hackerilor moderni devine acela de a descoperi "cheia" magica a descifrarii mesajelor codate.

CUNOASTEREA, UN AVANTAJ ESENTIAL

Aflandu-ne in plina Era a Informaticii, informatia devine indubitabil cel mai de pret avut al fiecaruia, o sursa incontestabila de putere, indiferent de nivelul la care ne situam. Asta nu inseamna insa ca detinatorii unui plus de informatie nu au avut dintotdeauna o pozitie privilegiata, chit ca vorbim de conducatori de armate care cunosteau miscarile inamicilor, fie ca vorbim de spionii capilor de tara care asigurau securitatea celor din urma, fie ca e vorba pur si simplu de detinerea unor informatii despre mersul pietei capitaliste, care asigura posibilitatea afaceristului de a fi primul care satisface cererea publicului. Simon Singh, in cartea sa despre coduri, subliniaza necesitatea detinerii de informatie esentiala, tratand aspectul din punctul de vedere al conditionarii cunoasterii de stiinta codificarii si a decodificarii.