Cum am devenit animal

Ai dreptul la trei greseli de introducere a codului PIN. A patra oara, sori-compresori, ramai cu banii in perete. Dresat sa te bucuri la auzul fasaitului bancnotelor in bancomat. Fixezi ATM-ul cu pupilele dilatate si te repezi asupra banilor ca pradatorul la gatul victimei.(...) Ai devenit un prototip de succes al acestui Big Brother postmodern. Coada pe timpul lui Ceasca. Bun formator de reflexele conditionate. Animale intr-un experiment colosal, dresate sa saliveze, sa-si ia haina din cuier si sa-nceapa sa fuga pe strada la simplul auz al cuvantului "branza". Asteptarea intareste psihicul animalului in devenire, la fel cum il si slabeste. In experimentul in discutie, asteptarea intareste psihicul in egala masura in care-l si abrutizeaza. Exemplu de intarire/abrutizare: vorbitul cu cineva cunoscut, care se afla inaintea ta la coada, ca sa te bage mai in fata, pusul bine cu Vanzatoarea Suprema (calcatul, adica, pe cadavre, pentru binele propriu - binele celuilalt nu mai conteaza).

Cantarea Romaniei: sa stai intr-un cor imens si sa faci play-back. Cu alte cuvinte, simulezi, la comanda, o melodie encomiastica si te prefaci ca nu te dor picioarele.

De ziua lui Ceasca, de 23 august, s.a.: alergi pana la loc comanda ca sa faci desene pe asfalt cu propriul tau corp. Daca ti se face rau de la caldura sau de la nemancat, vine una, iti da cu apa pe fata si te baga inapoi in multimea de trupuri, pentru ca n-ai cum sa lipsesti, pentru ca trebuie sa faci desenul cu fata lui Ceasca si n-ai cum sa lipsesti. Dac-ai lipsi, ar parea ca Ceasca are un cos pe fata si Ceasca n-are cosuri, pentru ca el e perfect.

Telefonul mobil, perioada post-Ceasca: la simplul clipocit al display-ului, lasi totul si alergi catre telefon. Nimeni si nimic nu-ti sta in cale. Oricat ai alerga de repede, ti se pare ca alergi prea incet. In caz ca sunt prinse in timpul mesei, unele exemplare maresc viteza de masticatie pentru a nu pierde apelul.

ATM-ul. Antrenat sa retii codurile PIN ale cardurilor, mai gresesti din cand in cand, si le incurci. Nu-i bai. Sistemul bancar e prietenul tau. El iti ofera trei vieti. Ai dreptul la trei greseli de introducere a codului PIN. A patra oara, sori-compresori, ramai cu banii in perete. Dresat sa te bucuri la auzul fasaitului bancnotelor in bancomat. Fixezi ATM-ul cu pupilele dilatate si te repezi asupra banilor ca pradatorul la gatul victimei.

Internetul. Te-ai obisnuit sa-ti bei cafeaua stand pe net. La serviciu iti verifici meilurile din cinci in cinci minute. Iahu Mesingiar - prietenul cel mai bun al animalului. Chiar daca petreci o zi intreaga cu prietenul tau cel mai bun, la despartire ii suieri printre dinti: "Vezi ca intru pe mess intr-o juma de ora". Inutila replica: prietenul tau e intotdeauna online, numai pentru tine, doar ca sta invisible, ca sa nu-l vada si altii. Animalul din tine urla amenintator cand cade internetul. Sau cand baietii furnizorului de internet nu sunt in stare sa-si faca treaba ca lumea. Cand stau la tine acasa o jumatate de uichend si cand, la sfarsit, pleaca tristi, pentru ca nu i-au dat de cap. Ameninti inutil cu "protectia consumatorului" si bazai trist in surdina. Ai devenit un prototip de succes al acestui Big Brother postmodern. Un Winston Smith dresat sa-si doreasca, sa aiba, sa cumpere.