Cum ne schimba reclamele tv viata

ANALIZA - "Gogule, probleme, ma?" La piata, in mijloacele de transport in comun, intr-o discutie particulara apar, constant, vorbele de duh inventate de publicitari: "A-nnebunit lupu’"; "Gogule, probleme, ma?". De ce devin aceste formule publicitare automatisme verbale ale majoritatii? Ce comunica ele si ce vrem noi sa comunicam prin ele?

REALIZATOR. Andi Moisescu, prezentatorul emisiunii „Marc` nregistrat`", PRO TV

Te asezi in fata televizorului si, inarmat cu telecomanda, butonezi in nestire numarul de canale pe care ti le ofera cablul. In cautarea nebuna dupa ceva destul de facil, dar interesant, peste ce dai? Peste Gogu, care e intrebat de colegi daca are probleme, sau peste adunarea din padure care constata consternata ca lupul a-nnebunit - si trebuie sa-i crezi, pentru ca sunt mai mult de trei surse care sustin informatia! - sau peste manechinele care beau numai apa plata cu lamaie - aici e capitolul dificil al anorexicelor!

MODA. Povestea in sine nu conteaza, ci mesajul pe care-l preiei fara sa realizezi, il interiorizezi si in aproape toate conversatiile purtate devine o replica de bon ton la aproape orice iti spune partenerul de dialog sau nu… De exemplu, colega mea Lupu este victima unui asemenea automatism. Daca face ceva toti ii spun: "A-nnebunit lupu’!" Daca un chelner ma intreaba ce beau, ii spun "apa plata cu lamaie". Daca cineva are o dilema, i se da replica: "Gogule, probleme, ma?".

SATISFACTIE. Psihiatrul Florin Tudose si Andi Moisescu, prezentatorul emisiunii "Marca inregistrata" de la Pro TV, au cazut de acord ca repetitia e principalul vinovat pentru declansarea automatismelor verbale, ca doar e mama invataturii! Psihiatrul adauga ca repetarea unor formule din reclame este "o regresie spre lumea copilariei, lume in care se folosesc adesea formule prefabricate. Dupa ce reclamele dispar, automatismele se sterg, deoarece folosirea lor decontextualizata frizeaza absurdul". Ce urmaresc creatorii de publicitate sa comunice publicului? Evident, cumpararea produsului cu pricina. Tine de maiestria publicitarilor prin ce formule vor persuada cumparatorul. Dupa parerea lui Andi Moisescu, oamenii din publicitatea romaneasca nu incearca sa raspunda unui alt orizont de asteptare decat al lor: "S-au prins ca frazele de genul "Nu ma ’nnebuni, la litru?" se retin. Unii dintre ei spera si ca e suficient un astfel de artificiu pentru a vinde. Ceea ce nu s-a probat intotdeauna".

FALSE NEVOI. Criticii publicitatii, cum ar fi renumitul Francois Brune, denunta modalitatea neortodoxa de a impune oamenilor false nevoi. Sustinatorii publicitatii spun insa ca reclama nu face altceva decat sa dea solutii rapide la probleme cotidiene omului contemporan, care, prin definitia lui traieste intr-un ritm alert. Si unii si altii nu neaga ca pana la urma scopul este unul singur: de a vinde. In acest context, povestile care se nasc in jurul unui produs pot sa satisfaca nevoia de visare a individului, iar achizitionarea obiectului sa creasca nivelul de satisfactie a cumparatorului.

JOS DICTATURA RECLAMEI! Are reclama tv un efect pozitiv asupra telespectatorilor? "Dupa campania Teletech, in care un vanzator de peste ii povesteste unui coleg "Razboiul Stelelor", pana si mie mi-a intrat in vocabular expresia "laser, frate". De maxima atractie mi s-au parut insa niste pusti de langa bloc, care au renuntat la "beton" pentru "laser", frate" si la "superbeton" pentru "doua lasere" . Daca parintilor li se parea elevata prima exprimare, atunci efectul e negativ. Daca insa copiii o sa ceara in camera lor un televizor precum cel din reclama, atunci efectul e pozitiv", analizeaza Andi Moisescu din perspectiva consumatorista.

Scriitorul american Norman Mailer, citat de Mediafax, condamna pauzele publicitare din timpul emisiunilor tv. El sustine ca intreruperea constanta a concentrarii asupra subiectului urmarit ne domina viata si "pe termen lung ne afecteaza prosperitatea". Mailer spune ca agresiunea reclamelor tv declanseaza doua tipuri de comportamente in randul copiilor: cel hiperactiv si cel pasiv.

CEL MAI TARE DIN PARCARE. Psihiatrul Florin Tudose sustine teoria scriitorului american, dar vede si partea pozitiva a mesajului publicitar: de informare asupra produsului ce se vrea achizitionat. Publicul va fi tentat sa cumpere un obiect daca mesajul i se adreseaza intr-un mod intim - "Gogule, probleme ma?". Cu alte cuvinte, acel produs ii devine un aliat, un prieten de nadejde cumparatorului, fie el si o bautura. Mesajul unei reclame poate deveni insa periculos, ne avertizeaza psihiatrul, ca in cazul asigurarii masinii, care spune ca protejeaza mai bine decat centura de siguranta.

Ce comunica publicitarii si ce comunicam noi prin mesajele pe care le invatam din reclame? Ca suntem mai intersanti, mai haiosi, mai cinici? "Comunicam doar pentru ca am prins publicitatea din zbor, fara sa intelegem prea mult din ea si mai comunicam ca speram, ca printr-o minune, sa se vanda produsul, ca sa ne justificam salariul si faima in fata gagicilor", e de parere Andi Moisescu.

STATISTICA

In timp ce din 1982 pana in 2002, numarul de carti citite anual de adolescentii americani a scazut cu 25%, volumul mesajelor publicitare pentru televiziune a crescut cu 36% intre 1991 si 2003.