Cuvinte grele in literatură

Publicul este din ce in ce mai atras de cărţile care şochează, iar cuvintele licenţioase nu mai sunt de mult un tabu. Editurile se adaptează, iar autorii tind să se indrepte din ce in ce mai des spre acest segment de piaţă, unul din ce in ce mai ofertant şi pentru scriitorii autohtoni.

EMANCIPARE - Limbajul literar vine şi din stradă

Publicul este din ce in ce mai atras de cărţile care şochează, iar cuvintele licenţioase nu mai sunt de mult un tabu. Editurile se adaptează, iar autorii tind să se indrepte din ce in ce mai des spre acest segment de piaţă, unul din ce in ce mai ofertant şi pentru scriitorii autohtoni.

Sex, suspans şi strălucire, pe scurt, viaţă! Acestea sunt, conform unui studiu realizat in America pe un eşantion reprezentativ de 1.590 de persoane, elementele pe care publicul le caută intr-o carte. Oamenii au declarat că citesc pentru a se relaxa şi le place să se regăsească intr-o poveste, să descopere o lume apropiată cu a lor.

Limba literară a trecut pe parcursul timpului prin multe transformări, iar cuvintele licenţioase au căpătat din ce in ce mai multă importanţă. Astăzi, pentru a scrie un bestseller, autorii trebuie să abordeze probleme care in urmă cu ceva ani constituiau tabuuri. Sexualitate, violenţă impinsă la extrem, atitudini antisociale, terorism, toate devin motive pentru care cititorul alege o anumită carte. Literatura a coborăt din turnul de fildeş şi s-a apropiat mai mult de publicul său ţintă, incercănd să ii ofere produse pe gustul său.

PREFERINŢE. Multe dintre cărţile apreciate de publicul din intreaga lume nu sunt ceea ce s-ar putea numi "lucrări cuminţi". Exprimările depăşesc de multe ori limitele decenţei, insă cititorii, atraşi in mijlocul poveştii, nu par deranjaţi. Literatura de consum căştigă rapid teren in faţa literaturii cu tradiţie, iar vănzările unor autori ca Dan Brown, Irvine Welsh sau Paulo Coelho demonstrează că oamenilor le plac poveştile frumoase, indiferent de virulenţa limbajului.

Viviana Muşa, PR pentru Editura Trei, comentează tendinţa editurilor de a aborda mai des aşa-zisa literatură "de consum": "Literatura de consum larg nu e o idee nouă şi nu e o idee nefirească. Cred că ideea de a publica doar «marea literatură» este nefirească. Ca şi cănd am fi obligaţi să purtăm fracuri şi rochii de gală in orice situaţie. Ca şi cănd un profesor sever ar privi peste umărul nostru să vadă căt de culte ne sunt preocupările. Nu e o modă promovată de edituri. Editurile propun autori şi titluri, nu nevoi de lectură. Literatura «de consum» se vinde bine pentru că este ţintită tocmai pe genul acesta de dorinţe. Prefer o persoană fără studii care citeşte Marc Levy in metrou decăt pe cineva blindat de diplome care işi cumpără Heidegger şi-l aşază in raftul bibliotecii sale de nuc".

PRO Şi CONTRA. Dacă publicul şi editurile par convinşi de această formulă de succes, criticii sunt de altă părere. Alex Ştefănescu, critic literar, consideră că nu aceasta e soluţia: "Vulgarizarea literaturii nu poate fi luată in considerare ca soluţie. Prin vulgarizare, literatura devine altceva decăt literatură (de exemplu, un mijloc de defulare colectivă). Succesul unei cărţi vulgare nu este relevant (aşa cum nu ar fi relevant succesul unei cărţi care ar avea, in loc de foi tipărite, şerveţele). Un scriitor trebuie să cucerească publicul prin literatură, nu prin altceva. Prin ce fel de literatură? Printr-o literatură bună. Istoria literaturii dovedeşte că toţi scriitorii care au scris o literatură bună (de la Shakespeare la Tolstoi) au cucerit mai devreme sau mai tărziu publicul."

petre.fluerasu@jurnalul.ro

ILUZIE

"Dacă e vorba de adoptarea unui limbaj vulgar, nu cred că e nici o soluţie de marketing (adică a vănzătorilor de carte), pentru că ei nu pot influenţa scriitorul şi nici dorinţa cititorului, «modern» sau altfel, poate doar a unei categorii restrănse."

Horia Gărbea preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti

Â

Autori şi cărţi

Unul dintre volumele care au anticipat această modă este "Trainspotting", in care Irvine Welsh foloseşte limbajul scoţian specific, oferindu-le cititorilor adevărate regaluri de injurături. Astăzi, autorii cunoscuţi nu se feresc de erotism sau de cuvinte vulgare. Autori de prestigiu, ca Haruki Murakami, Salman Rushdie, Paulo Coelho, Stephen King, Amos Oz şi mulţi alţii, impresionează de fiecare dată printr-un limbaj direct, lipsit de ipocrizie. In Romănia, foarte mulţi creatori tineri au inceput să abordeze un limbaj liber, pe alocuri alunecănd in ceea ce mulţi au intitulat ca pornografic. Cu toate astea, cărţile continuă să se bucure de succes, iar autori ca Mihail Vakulovski, Miruna Vlada sau Şerban Axinte sunt promovaţi de marile edituri.)