x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 15 Ian 2020 - 14:29
De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale

“Dintr-un popor nu rămâne nimic, decât cultura”. Cât adevăr era în spusele lui Mircea Eliade.

Aşa cum scria profesorul Zoe Dumitrescu Buşulenga, “a părăsi cartea – ceea ce este statornic în viaţa noastră, esenţial – a părăsi cuvântul înseamnă că ne risipim, ne irosim facultăţile intelectuale, iar spiritul nu mai are cu ce se hrăni. Cuvântul e statornic, creator. Nu se poate trăi fără modele. Marea masă a concetăţenilor noştri trăieşte într-o perioadă de lipsă de valori. De multe ori, noi abolim trecutul, abolim rădăcinile – procesul este foarte insidios şi poate prinde. Drumul unei culturi, identificarea unei continuităţi într-o cultură nu se poate face decât pe două planuri: pe planul istoriei şi pe planul spiritului. Acestea sunt cele două constante. Pentru asta a militat Eminescu o viaţă. Eminescu a înţeles poate cel mai bine în epocă ideea de continuitate în cultură”. 

De Ziua Culturii Naţionale, de Ziua lui Eminescu, mi se pare normal să cântărim trecutul, să evaluăm prezentul şi să scrutăm viitorul culturii româneşti. Acest lucru, de fapt, ar trebui să nu se reducă la o zi pe an, ci să fie o preocupare permanentă.

De Eminescu ne apropiem de fiecare dată cu o emoţie neobişnuită, el fiind mai mult decât un poet de geniu.

 Mari cărturari din panteonul spiritualităţii noastre au încercat să-i definească trăsăturile esenţiale. “Rege al cunoaşterii omeneşti”, afirma Titu Maiorescu.  

“Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, ci de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, e vorba de tot, de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă peste tot”, scria Constantin Noica. 

Iar Tudor Vianu aprecia: “Eminescu n-a trebuit să lupte cu limba, i-a fost de ajuns să se aşeze în curentul limbii şi să-şi înalţe pânzele în direcţia în care sufla duhul ei”. 

Să nu uităm nici ce scria George Călinescu despre marele poet: ”Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate şi câte o stea va veşteji pe cer, în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Aşa cum afima Lucian Boia în volumul “Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit”: ”Şi totuşi, Eminescu nu e doar un mit. A existat, există încă şi un Eminescu adevărat, care abia se întrevede, acoperit de imensa construcţie mitologică al cărei prizonier a devenit. Avem în cazul lui un extraordinar exemplu al modului cum se construieşte şi se amplifică un mit, pur şi simplu pentru că este nevoie de el. A fost nevoie de Eminescu, de Eminescu cel mitificat, într-o cultură mică, dornică de afirmare şi de recunoaştere, dar încă nesigură pe mijloacele ei. Astăzi, mitul acesta e pe cale de a se disloca. Pentru unii nevoia de Eminescu e mai mare ca oricând (dacă nu vrem să ne pierdem identitatea într-o lume globalizată şi uniformizatoare), pentru alţii (care îi consideră poezia desuetă şi nerecomandabilă), nu mai e nevoie câtuşi de puţin”. Unii au uitat că înainte de a fi un mit, Eminescu a fost un remarcabil poet, autentic, în jurul căruia s-a adunat întreaga mitologie.

Să ne aducem aminte de Eminescu, cel mai ales dintre toţi scriitorii acestui neam. Eminescu avea acea muzică inconfundabilă a versurilor pe care toţi o iubim.

Aşa cum scriam într-un articol, avem nevoie de Eminescu, acest poet planetar, aşa cum avem nevoie de cultură. Când neuronii de cultură mor sau sunt ucişi, capul de pe umeri devine o mască desfigurată sau un pumn care loveşte. Când se ard cu sălbăticie biblioteci, când s-au distrus cu sălbăticie monumente, mâinile care au stivuit cunoaşterea pe atâtea ruguri ale demenţei, delaţiunii, dictaturilor, trădătorilor nu erau mâini de oameni, ci unelte ale pierzaniei condiţiei umane. Cultura este cea care întotdeauna a hrănit sufletele. De aceea cred că în primul rând cultura este cea care trebuie ajutată, sprijinită, recunoscută de guvernanţii noştri ca fiind singura şansă de a intra în rândul naţiunilor evoluate. Avem gigantice personalităţi culturale cu care ne putem mândri. Pentru ei cultura era nu numai în cărţi, ci şi în aerul pe care îl respirau.

Cultura nu poate învinge întotdeauna răul, nu elimină sărăcia, ea dovedindu-se de multe ori neputincioasă în faţa inegalităţilor care bântuie lumea de azi, dar poate ajuta spiritul să-i facă faţă şi să cultive în el ideea că poate să judece lucid locul şi rostul lui pe pământ.

Ar trebui să-i celebrăm şi pe Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Mateiu Caragiale, Ion Slavici, Octavian Goga, George Coşbuc, Ion Pillat, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Urmuz, Benjamin Fondane, Hortensia Papadat Bengescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugène Ionesco, Tudor Vianu, Gheorghe Călinescu, dar şi pe Nichita Stănescu, Magda Isac, Ana Blandiana, Doina Uricariu, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Marin Sorescu, Alice Voinescu, Nicolae Steinhardt, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Petre Ţuţea, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Ștefan Augustin Doinaş, Adrian Păunescu, Marin Preda, Herta Müller, Nora Iuga, Augustin Buzura, Nicolae Breban şi pe alţi mulţi dintre scriitorii noştri contemporani.

Dar şi pe … Constantin Brâncuşi, Ion Ţuculescu, Theodor Pallady, Luchian, Gheorghe Petraşcu, Tonitza, Ion Grigorescu, Corneliu Baba, Andreescu, Iser, Victor Brauner, Mircea Vulcănescu, Marcel Iancu, Paciurea, Paul Neagu, Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu, Horia Bernea, Vadimir Zamfirescu, Adrian Ghenie şi Ştefan Râmniceanu...

Să nu uităm nici de iluştrii noştri muzicieni Hariclea Darclée,Ciprian Porumbescu, Grigoraş Dinicu, George Enescu, Paul Constantinescu, Anatol Vieru, Ştefan Niculescu, Iosif Sava, Nicolae Herlea, Dan Dediu, Mariana Nicolesco, Virginia Zeani, Cella Delavrancea, Angela Gheorghiu,  Leontina Văduva, Ruxandra Donose, Elena Moşuc, Viorica Cortez, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Ileana Cotrubaş, Alexandru Tomescu, Vasile Şirli, Gheorghe Zamfir, Grigore Leşe... 

Să nu uităm nici de cei care au făcut cunoscută în lume şcoala noastră de balet: Magdalena Popa, Alina Cojocaru, Gigi Căciuleanu, Marinel Ştefănescu, Gheorghe Iancu, Sergiu Ştefanschi… pentru a cita doar câţiva dintre creatorii ale căror portrete vor figura pentru totdeauna în inimile noastre.

Să ne amintim şi de chipurile marilor arhitecţi români: Ion Mincu, G.M. Cantacuzino, Henriette Delavrancea-Gibory, Grigore Cerchez, Octav Doicescu, Horia Creangă, Dorin Ştefan, Livio Dumitriu, Dan Hanganu, Şerban Sturdza…

Şi nu în ultimul rând, un gând pentru dragii noştri actori şi regizori, oameni de teatru şi film, Amza Pellea, Radu Beligan, Gheorghe Dinică, Ion Caramitru, Marcel Iureş, Leopoldina Bălănuţă, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Mircea Diaconu, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Ştefan Iordache, George Constantin, Florin Piersic, Gheorge Cozorici, Valeria Seciu, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Ion Cojar, George Mihăiţă,  George Ivaşcu, Alexandru Darie, Marius Manole, Cristian Mungiu, Andrei Şerban, George Banu, Alexandru Dabija, Silviu Purcărete, Vlad Mugur, Dorel Vişan, Felix Alexa, Marcel Iureş, Lucian Giurchescu, Mihai Măniuţiu, Tompa Gabor, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Dan Piţa, Sergiu Nicolaescu,Teodor Corban, Mircea Veroiu, Luminiţa Gheorghiu…

Sunt atât de mulţi şi atât de importanţi! Iertare pentru cei pe care, din grabă, am uitat să-i amintesc. Oameni care au făcut să strălucească cultura română pe întreg mapamondul.

De la Eminescu cititorul contemporan a învăţat nu doar grandoarea, ci şi smerenia cuvintelor simple şi forţa celor nerostite.

Ne risipim din ce în ce mai mult geniile.

Măcar de Ziua Naţională a Culturii şi de Ziua lui Eminescu să ne propunem să renunţăm la amputarea culturii, din teamă de a nu deveni din săracii Europei şi săracii ei cu duhul.

Să deschidem o fereastră mare, largă şi cu mai multe faţete spre o lume care să ne înţeleagă şi să înceapă să ne iubească, pentru că o merităm din plin pentru cultura pe care o avem.

 

Către Eminescu - de Nichita Stănescu

 

Tu n-ai murit
pentru că eu sunt trupul tău care vorbește cu vorbele tale
Când drag îmi este mie pe lumea asta
cu iubirea ta mă gândesc la amorul tău,
Mihai, dacă-ai ști cât de tare îmi lipsești
ca și ochilor, ca și pietrelor și curcubeilor.
Le-am zis de tine,
că-ntârzii, le-am zis,
că nu treci de sânge ne trebuie să renaști
și nici anapoda de raze ca să ne fii cu noi de față.
Mihai, tu care ești mai tânăr decât mine
gândind în vorbele tale nu mă lăsa să îmbătrânesc
Mihai, nu de înțelepciune duc lipsă,
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
M-a apucat apoia pietrelor, apoia ierburilor,
m-a apucat apoia fructelor de toamnă, Mihai.
Cineva trebuie să guste această apoie coaptă
și miezoasă
Creierul sâmburos al acestei apoi
nu este creier descreierat.
Ca dovadă timpul ce trece, secunda prea repede ce ni s-a dat
ca dovadă locul tău în sâmburele limbii acesteia
ca dovadă inima ta ce a făcut pat din creierul meu
ca dovadă singurătatea mea
care nu credeam să învăț a muri vreodată.

 


 



Mai multe titluri din categorie

Teatrul Nottara reia spectacolele cu public

Teatrul Nottara reia spectacolele cu public
Teatrul Nottara anunță că de miercuri reia spectacolele cu public, sala de spectacole urmând să funcționeze la o capacitate de 30%. „După o lungă așteptare, Teatrul Nottara are bucuria să își...

Teatrul Odeon anunță cu regret trecerea în neființă a actriței Oana Ștefănescu

Teatrul Odeon anunță cu regret trecerea în neființă a actriței Oana Ștefănescu
Galerie Foto Oana Ștefănescu, actriță a Teatrului Odeon de peste 30 de ani, a plecat dintre noi în seara de 23 ianuarie, lăsând în urmă amintirea unor roluri memorabile, dar mai ales imaginea unui om bun și discret, până...

Universul magic al pictorului suprarealist Victor Brauner, onorat de Muzeul de Artă Modernă din Paris

Universul magic al pictorului suprarealist Victor Brauner, onorat de Muzeul de Artă Modernă din Paris
Galerie Foto Muzeul de Artă Modernă din Paris a sărbătorit luna aceasta universul misterios și magic al unuia dintre marii pictori suprarealiști români, Victor Brauner, a cărui viață a fost străbătută de experiențe...

Unirea Principatelor Române sărbătorită în Filialele BMB

Unirea Principatelor Române sărbătorită în Filialele BMB
Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) marchează celebrarea Micii Uniri printr-o serie de evenimente desfășurate online pe paginile de socializare ale filialelor BMB. Astfel, Sediul...

„Jurnal de introspecţie V”, expoziţie inedită găzduită de Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti

„Jurnal de introspecţie V”, expoziţie inedită găzduită de Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti
Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) invită bucureştenii iubitori de artă să viziteze expoziția de pictură „Jurnal de introspecţie V” a artistelor Mirela Trăistaru şi Dorothea...

După 3 luni de întrerupere, redeschiderea stagiunii TNB, o necesitate vitală!

După 3 luni de întrerupere, redeschiderea stagiunii TNB, o necesitate vitală!
Teatrul Național I.L. Caragiale din București anunță reluarea spectacolelor la sediu, în toate sălile, cu respectarea tuturor normele în vigoare, impuse de pandemia de COVID-19. Sălile vor putea fi ocupate în...

Ziua Unirii Principatelor Române. Italia și Unirea Principatelor

Ziua Unirii Principatelor Române. Italia și Unirea Principatelor
În primul semestru al anului 2021, Accademia di Romania in Roma prezintă publicului italian o serie de materiale documentare realizate de specialiștii MNIR, pornind de la imagini și documente de arhivă, obiecte de...

BRUXELLES. Diplomație publică și culturală de vârf la Colegiul Europei

BRUXELLES. Diplomație publică și culturală de vârf la Colegiul Europei
Galerie Foto Federica Mogherini, rector al Colegiului Europei din Bruges, și Dr. Liliana Țuroiu, directorul Institutului Cultural Român din Bruxelles, și, totodată, Coordonator General Europalia România au avut joi, 14...

Un tablou de Botticelli, scos la licitație cu un preț de pornire de 80 de milioane de dolari

Un tablou de Botticelli, scos la licitație cu un preț de pornire de 80 de milioane de dolari
Un tablou de Botticelli va fi scos la licitaţie luna aceasta de casa Sotheby`s din New York. Opera de artă are un preţ de plecare de 80 de milioane de dolari. În ciuda impactului economic pe care l-a avut...

Lecturi de suflet de la Editura Litera

Lecturi de suflet de la Editura Litera
Galerie Foto Patria Fernando Aramburu   Editura Litera   În ziua în care ETA anunță încetarea acțiunilor armate, Bittori se duce la mormântul soțului ei, Txato, asasinat de teroriștii basci, ca...

În siguranță, online, la Teatrul Dramaturgilor Români

În siguranță, online, la Teatrul Dramaturgilor Români
Proiectul „Conectați la cultură. O stagiune online” va continua vineri, 22 ianuarie, ora 20:00, cu spectacolul „În siguranță” de Mara Grasu, în interpretarea actriței Antonia...

Genialul regizor David Lynch, la 75 de ani: între filme-cult și meditația transcedentală

Genialul regizor David Lynch, la 75 de ani: între filme-cult și meditația transcedentală
Galerie Foto Regizorul David Lynch a împlinit vârsta de 75 de ani. Creator vizionar, îndrăgit de cinefili, Lynch este un regizor ale cărui experimente cinematografice au devenit filme-cult - de la Blue Velvet / Catifeaua...

Covidul desenat de o româncă, apreciat în Turcia 

Covidul desenat de o româncă, apreciat în Turcia 
Galerie Foto Face minuni din puncte. Folosește de 22 de ani “punctilismul”, o tehnică învățată în facultate. Pe vremea lui Ceaușescu, a reușit să participe la o expoziție în străinătate, pentru că toată lumea a...

In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR

In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR
Televiziunea Română regretă dispariţia bine-cunoscutei realizatoare de emisiuni tv și critic muzical Luminița Constantinescu şi îi aduce un respectuos omagiu difuzând, in memoriam, o serie de programe care îi...

Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile

Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile
Galerie Foto 14 concerte înregistrate de la ediția din iunie 2020 a Rocanotherworld se vor putea vedea pe platforma Overground Showroom între 20 – 24 ianuarie iar publicul se poate bucura în plină iarnă de experiența de...
Serviciul de email marketing furnizat de