x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 15 Ian 2020 - 14:29
De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale

“Dintr-un popor nu rămâne nimic, decât cultura”. Cât adevăr era în spusele lui Mircea Eliade.

Aşa cum scria profesorul Zoe Dumitrescu Buşulenga, “a părăsi cartea – ceea ce este statornic în viaţa noastră, esenţial – a părăsi cuvântul înseamnă că ne risipim, ne irosim facultăţile intelectuale, iar spiritul nu mai are cu ce se hrăni. Cuvântul e statornic, creator. Nu se poate trăi fără modele. Marea masă a concetăţenilor noştri trăieşte într-o perioadă de lipsă de valori. De multe ori, noi abolim trecutul, abolim rădăcinile – procesul este foarte insidios şi poate prinde. Drumul unei culturi, identificarea unei continuităţi într-o cultură nu se poate face decât pe două planuri: pe planul istoriei şi pe planul spiritului. Acestea sunt cele două constante. Pentru asta a militat Eminescu o viaţă. Eminescu a înţeles poate cel mai bine în epocă ideea de continuitate în cultură”. 

De Ziua Culturii Naţionale, de Ziua lui Eminescu, mi se pare normal să cântărim trecutul, să evaluăm prezentul şi să scrutăm viitorul culturii româneşti. Acest lucru, de fapt, ar trebui să nu se reducă la o zi pe an, ci să fie o preocupare permanentă.

De Eminescu ne apropiem de fiecare dată cu o emoţie neobişnuită, el fiind mai mult decât un poet de geniu.

 Mari cărturari din panteonul spiritualităţii noastre au încercat să-i definească trăsăturile esenţiale. “Rege al cunoaşterii omeneşti”, afirma Titu Maiorescu.  

“Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, ci de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, e vorba de tot, de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă peste tot”, scria Constantin Noica. 

Iar Tudor Vianu aprecia: “Eminescu n-a trebuit să lupte cu limba, i-a fost de ajuns să se aşeze în curentul limbii şi să-şi înalţe pânzele în direcţia în care sufla duhul ei”. 

Să nu uităm nici ce scria George Călinescu despre marele poet: ”Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate şi câte o stea va veşteji pe cer, în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Aşa cum afima Lucian Boia în volumul “Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit”: ”Şi totuşi, Eminescu nu e doar un mit. A existat, există încă şi un Eminescu adevărat, care abia se întrevede, acoperit de imensa construcţie mitologică al cărei prizonier a devenit. Avem în cazul lui un extraordinar exemplu al modului cum se construieşte şi se amplifică un mit, pur şi simplu pentru că este nevoie de el. A fost nevoie de Eminescu, de Eminescu cel mitificat, într-o cultură mică, dornică de afirmare şi de recunoaştere, dar încă nesigură pe mijloacele ei. Astăzi, mitul acesta e pe cale de a se disloca. Pentru unii nevoia de Eminescu e mai mare ca oricând (dacă nu vrem să ne pierdem identitatea într-o lume globalizată şi uniformizatoare), pentru alţii (care îi consideră poezia desuetă şi nerecomandabilă), nu mai e nevoie câtuşi de puţin”. Unii au uitat că înainte de a fi un mit, Eminescu a fost un remarcabil poet, autentic, în jurul căruia s-a adunat întreaga mitologie.

Să ne aducem aminte de Eminescu, cel mai ales dintre toţi scriitorii acestui neam. Eminescu avea acea muzică inconfundabilă a versurilor pe care toţi o iubim.

Aşa cum scriam într-un articol, avem nevoie de Eminescu, acest poet planetar, aşa cum avem nevoie de cultură. Când neuronii de cultură mor sau sunt ucişi, capul de pe umeri devine o mască desfigurată sau un pumn care loveşte. Când se ard cu sălbăticie biblioteci, când s-au distrus cu sălbăticie monumente, mâinile care au stivuit cunoaşterea pe atâtea ruguri ale demenţei, delaţiunii, dictaturilor, trădătorilor nu erau mâini de oameni, ci unelte ale pierzaniei condiţiei umane. Cultura este cea care întotdeauna a hrănit sufletele. De aceea cred că în primul rând cultura este cea care trebuie ajutată, sprijinită, recunoscută de guvernanţii noştri ca fiind singura şansă de a intra în rândul naţiunilor evoluate. Avem gigantice personalităţi culturale cu care ne putem mândri. Pentru ei cultura era nu numai în cărţi, ci şi în aerul pe care îl respirau.

Cultura nu poate învinge întotdeauna răul, nu elimină sărăcia, ea dovedindu-se de multe ori neputincioasă în faţa inegalităţilor care bântuie lumea de azi, dar poate ajuta spiritul să-i facă faţă şi să cultive în el ideea că poate să judece lucid locul şi rostul lui pe pământ.

Ar trebui să-i celebrăm şi pe Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Mateiu Caragiale, Ion Slavici, Octavian Goga, George Coşbuc, Ion Pillat, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Urmuz, Benjamin Fondane, Hortensia Papadat Bengescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugène Ionesco, Tudor Vianu, Gheorghe Călinescu, dar şi pe Nichita Stănescu, Magda Isac, Ana Blandiana, Doina Uricariu, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Marin Sorescu, Alice Voinescu, Nicolae Steinhardt, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Petre Ţuţea, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Ștefan Augustin Doinaş, Adrian Păunescu, Marin Preda, Herta Müller, Nora Iuga, Augustin Buzura, Nicolae Breban şi pe alţi mulţi dintre scriitorii noştri contemporani.

Dar şi pe … Constantin Brâncuşi, Ion Ţuculescu, Theodor Pallady, Luchian, Gheorghe Petraşcu, Tonitza, Ion Grigorescu, Corneliu Baba, Andreescu, Iser, Victor Brauner, Mircea Vulcănescu, Marcel Iancu, Paciurea, Paul Neagu, Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu, Horia Bernea, Vadimir Zamfirescu, Adrian Ghenie şi Ştefan Râmniceanu...

Să nu uităm nici de iluştrii noştri muzicieni Hariclea Darclée,Ciprian Porumbescu, Grigoraş Dinicu, George Enescu, Paul Constantinescu, Anatol Vieru, Ştefan Niculescu, Iosif Sava, Nicolae Herlea, Dan Dediu, Mariana Nicolesco, Virginia Zeani, Cella Delavrancea, Angela Gheorghiu,  Leontina Văduva, Ruxandra Donose, Elena Moşuc, Viorica Cortez, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Ileana Cotrubaş, Alexandru Tomescu, Vasile Şirli, Gheorghe Zamfir, Grigore Leşe... 

Să nu uităm nici de cei care au făcut cunoscută în lume şcoala noastră de balet: Magdalena Popa, Alina Cojocaru, Gigi Căciuleanu, Marinel Ştefănescu, Gheorghe Iancu, Sergiu Ştefanschi… pentru a cita doar câţiva dintre creatorii ale căror portrete vor figura pentru totdeauna în inimile noastre.

Să ne amintim şi de chipurile marilor arhitecţi români: Ion Mincu, G.M. Cantacuzino, Henriette Delavrancea-Gibory, Grigore Cerchez, Octav Doicescu, Horia Creangă, Dorin Ştefan, Livio Dumitriu, Dan Hanganu, Şerban Sturdza…

Şi nu în ultimul rând, un gând pentru dragii noştri actori şi regizori, oameni de teatru şi film, Amza Pellea, Radu Beligan, Gheorghe Dinică, Ion Caramitru, Marcel Iureş, Leopoldina Bălănuţă, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Mircea Diaconu, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Ştefan Iordache, George Constantin, Florin Piersic, Gheorge Cozorici, Valeria Seciu, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Ion Cojar, George Mihăiţă,  George Ivaşcu, Alexandru Darie, Marius Manole, Cristian Mungiu, Andrei Şerban, George Banu, Alexandru Dabija, Silviu Purcărete, Vlad Mugur, Dorel Vişan, Felix Alexa, Marcel Iureş, Lucian Giurchescu, Mihai Măniuţiu, Tompa Gabor, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Dan Piţa, Sergiu Nicolaescu,Teodor Corban, Mircea Veroiu, Luminiţa Gheorghiu…

Sunt atât de mulţi şi atât de importanţi! Iertare pentru cei pe care, din grabă, am uitat să-i amintesc. Oameni care au făcut să strălucească cultura română pe întreg mapamondul.

De la Eminescu cititorul contemporan a învăţat nu doar grandoarea, ci şi smerenia cuvintelor simple şi forţa celor nerostite.

Ne risipim din ce în ce mai mult geniile.

Măcar de Ziua Naţională a Culturii şi de Ziua lui Eminescu să ne propunem să renunţăm la amputarea culturii, din teamă de a nu deveni din săracii Europei şi săracii ei cu duhul.

Să deschidem o fereastră mare, largă şi cu mai multe faţete spre o lume care să ne înţeleagă şi să înceapă să ne iubească, pentru că o merităm din plin pentru cultura pe care o avem.

 

Către Eminescu - de Nichita Stănescu

 

Tu n-ai murit
pentru că eu sunt trupul tău care vorbește cu vorbele tale
Când drag îmi este mie pe lumea asta
cu iubirea ta mă gândesc la amorul tău,
Mihai, dacă-ai ști cât de tare îmi lipsești
ca și ochilor, ca și pietrelor și curcubeilor.
Le-am zis de tine,
că-ntârzii, le-am zis,
că nu treci de sânge ne trebuie să renaști
și nici anapoda de raze ca să ne fii cu noi de față.
Mihai, tu care ești mai tânăr decât mine
gândind în vorbele tale nu mă lăsa să îmbătrânesc
Mihai, nu de înțelepciune duc lipsă,
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
M-a apucat apoia pietrelor, apoia ierburilor,
m-a apucat apoia fructelor de toamnă, Mihai.
Cineva trebuie să guste această apoie coaptă
și miezoasă
Creierul sâmburos al acestei apoi
nu este creier descreierat.
Ca dovadă timpul ce trece, secunda prea repede ce ni s-a dat
ca dovadă locul tău în sâmburele limbii acesteia
ca dovadă inima ta ce a făcut pat din creierul meu
ca dovadă singurătatea mea
care nu credeam să învăț a muri vreodată.

 


 



Mai multe titluri din categorie

Vânătorul de balene/ The Whaler Boy câștigă Trofeul Transilvania la cea de-a 20-a ediție TIFF

Vânătorul de balene/ The Whaler Boy câștigă Trofeul Transilvania  la cea de-a 20-a ediție TIFF
Galerie Foto Cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania și-a desemnat câștigătorii sâmbătă seară, pe 31 iulie, în aplauzele celor peste 1500 de spectatori din Piața Unirii din Cluj-Napoca.Cu...

DAMIAN DRĂGHICI & BROTHERS ȘI MIREASA NEBUNĂ ÎN CONCERT, PE 30 AUGUST, LA GRĂDINA DE VARĂ HERĂSTRĂU

DAMIAN DRĂGHICI & BROTHERS ȘI MIREASA NEBUNĂ  ÎN CONCERT, PE 30 AUGUST, LA GRĂDINA DE VARĂ HERĂSTRĂU
Galerie Foto DAMIAN DRĂGHICI, artistul are reușește să surprindă publicul la fiecare apariție, se reinventează, abordează stiluri muzicale neașteptate, împinge limitele şi răspunde provocărilor pentru a da viață unor c...

5 cărţi obligatorii vara aceasta

5 cărţi obligatorii vara aceasta
Galerie Foto Idila Hipnotizatoarei  Ellen O’Farrell practica hipnoza în cabinetul său amenajat într-o casă elegantă pe care a moștenit-o de la bunicii ei, aflată la malul mării. Are o viață împlinită, dar un...

BIS Teatru aduce muzica, teatrul și filmul în cartierele Sibiului

BIS Teatru aduce muzica, teatrul și filmul în cartierele Sibiului
Galerie Foto Pentru al șaptelea an consecutiv BIS Teatru mută scena de spectacole în cartierele Sibiului și aduce, în cadrul ediției 2021 a acțiunii „Teatrul din Cartier” - acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului...

OPEN CALL pentru regizori |creart/Teatrelli lansează provocarea montării unui spectacol-laborator

OPEN CALL pentru regizori |creart/Teatrelli lansează provocarea montării unui spectacol-laborator
Teatrelli își deschide porțile pentru regizorii români de toate vârstele și lansează un OPEN CALL pentru montarea unui spectacol cu structură de laborator, perioada de înscriere fiind programată în intervalul...

Spectacolul “Femeia, eterna poveste” se joacă în premieră la Mamaia, la Harlequin by the Sea, pe 6 august

Spectacolul “Femeia, eterna poveste” se joacă în premieră la Mamaia,  la Harlequin by the Sea, pe 6 august
Galerie Foto Vineri, 6 august, de la ora 21, la Harlequin by the Sea din Mamaia publicul aflat la mare şi cel din Constanţa este invitat la spectacolul Femeia, eterna poveste, o poveste interbelică în regia lui Attila...

MAESTRUL DAN PURIC ȘI VIOLONCELISTUL ADRIAN NAIDIN, „2 ROMÂNI” PE ACEEAȘI SCENĂ ÎNTR-UN SPECTACOL MEMORABIL

MAESTRUL DAN PURIC ȘI VIOLONCELISTUL ADRIAN NAIDIN, „2 ROMÂNI” PE ACEEAȘI SCENĂ ÎNTR-UN SPECTACOL MEMORABIL
Galerie Foto Cu aceeași forță creatoare și subtilitate artistică desăvârșită cu care și-a obișnuit publicul spectator, maestrul Dan Puric, unul dintre cei mai cunoscuți actori, eseiști și regizori din România, revine...

Revolve Dance, workshop internațional unic în lume

Revolve Dance, workshop internațional unic în lume
Galerie Foto Școlile de vară sunt bune pentru relaxare și socializare, dar unele aduc noutate absolută în domeniile de nișă, prin workshopuri de o calitate excepțională. Un astfel de workshop este Revolve Dance – brand...

Hagi al muzicii românești

Hagi al muzicii românești
Galerie Foto Ploieşteanul Radhu este singurul român intrat vreodată în topul Latin Billboard şi colaborează cu Rafaga, formația numărul 1 la nivel mondial în materie de muzică latino, ale cărei melodii ca Mentirosa sau...

Lungmetraje și dezbatere dedicată lui Cristi Puiu cu ocazia prezentării filmului „Malmkrog” în cinematografele din Austria

Lungmetraje și dezbatere dedicată lui Cristi Puiu cu ocazia prezentării filmului „Malmkrog” în cinematografele din Austria
Galerie Foto „Malmkrog”, cel mai recent film semnat de Cristi Puiu - câştigător al premiului pentru regie în 2020 la secțiunea Encounters a Festivalului de film de la Berlin -, rulează în cinematografele din Austria,...

Selecționat la cel mai important festival de film din America de Nord, Întregalde poate fi văzut între 6 și 20 august în peste 20 de orașe din țară

Selecționat la cel mai important festival de film din America de Nord, Întregalde poate fi văzut între 6 și 20 august în peste 20 de orașe din țară
Galerie Foto Întregalde, semnat de Radu Muntean, a fost selecționat în cadrul celei de-a 46-a ediție a Toronto International Film Festival (TIFF) în secțiunea Contemporary World Cinema. TIFF va avea loc în Canada între 9 și...

Eveniment editorial: lansarea catalogului expoziției „De la anatomia artistică la opera finită”

Eveniment editorial: lansarea catalogului expoziției  „De la anatomia artistică la opera finită”
Muzeul Municipiului București invită publicul să participe la evenimentul prilejuit de lansarea catalogului expoziției „De la anatomia artistică la opera finită”, care va avea loc joi, 5 august 2021, ora...

Marius Mihalache urcă pe scena Teatrului Godot cu renumitul concert-spectacol „Săftița”

Marius Mihalache urcă pe scena Teatrului Godot cu renumitul concert-spectacol „Săftița”
„Săftița”, proiectul pop-folk lansat în 2018 de Marius Mihalache, şi distins în 2019 cu Premiul Special al Senatului UNITER, este cântat sâmbătă, 31 iulie, ora 20:00, la Teatrul Godot.  Povestea...

[ship of fools] | Premieră la ARCUB

[ship of fools] | Premieră la ARCUB
Galerie Foto Pe 4 august, de la ora 20:00, vă invităm la ARCUB, Hanul Gabroveni (Strada Lipscani 84-90) la premiera scurtmetrajului [ship of fools], un film de dans creat ca un ritual de îmbrățișare a haosului și a...

JTI, la aniversarea celei de-a XX-a ediții a TIFF: Dans, film despre dans, expoziție multimedia

JTI, la aniversarea celei de-a XX-a ediții a TIFF:  Dans, film despre dans, expoziție multimedia
Galerie Foto „Dansul nu are nevoie de traducere. Este ancestral și universal”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România, Moldova și Bulgaria, la proiecția specială a filmului Indiile Galante,...
Serviciul de email marketing furnizat de