x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Despre proletarele caftite

Despre proletarele caftite

de Luiza Moldovan    |    06 Apr 2006   •   00:00
C(RAMPE)
Cand vorbesc despre femeile batute, femeile nebatute devin, brusc, de o duiosie ca le buseste si plansu’. Am vazut chestia asta de nenumarate ori in emisiunile televizate, am vazut-o, din nou, marti seara, pe Acasa. Telespectatoare batute suna cu voce tremuranda ca sa planga, in direct, pe umarul Monicai Tatoiu, ca ce le mai bate flacaul ala al lor, ca ce nenorocite sunt ele, cum le-a batut pe ele soarta si ce naspa e de ele, in general vorbind.

Pe urma sare o invitata induiosata si-i da sfaturi de viata telespectatoarei devastate si ce naspa ca trebuie sa se incheie conversatia, ca, uite, mai sunt cinci minute de publicitate, dupa care revenim, ramaneti cu noi, actiunea continua. Deci, mai draguta, ma numar printre cei care considera ca o femeie care accepta o singura mitocanie din partea barbatului ei este o rudimentara care-si merita soarta. Nu stai langa un mitocan, punct! De langa mitocani se pleaca. Un mitocan care loveste o femeie este egal, cum ar veni, ca-i place bataia. Prin urmare, daca-i place sa dea bataie, sau cum e expresia aia, inseamna ca, la fel de mult, ii place s-o si incaseze. Rezulta de-aici ca pentru fiecare palma sau pumn pe care i-l aplica neveste-sii, ar trebui sa primeasca o bataie pe masura. O palma este egal un sut in fata. Un pumn este egal o karata peste testicule. O buza sparta este egal un cap in gura.

Nu pot sa le-nteleg pe femeile care stau cu brute langa ele si n-am sa accept niciodata scuza ca are copii pentru care se sacrifica. Un asemenea argument te defineste ca pe o victima. Daca barbatul are forta musculara, demonstreaza ca tu ai forta cerebrala si actioneaza in consecinta. Imi aduc aminte de un banc celebru in care un pacient grav bolnav necesita un transplant de creier. Se aduc, asadar, doua creiere, unul de barbat, care costa 5.000 de euro, si altul de femeie, care costa 200. Rudele masculine ale pacientului incearca sa nu rada de diferenta uriasa dintre cele doua creiere. Li se parea, vezi bine, ca treaba asta e flatanta. Contrariate, il intreaba pe medic de ce aceasta enorma diferenta, iar raspunsul a fost: "Creierul de femeie costa mai putin pentru ca e singurul folosit, celalalt e ca nou".

Nu sunt dintre feministele alea mustacioase, vesnic nemultumite, dar e clar ca o femeie care sta sa fie batuta de barbatul ei si care suna sa povesteasca in direct cum o cafteste mitocanul e de domeniul penibilului celui mai atroce. La fel cum mi se pare evident ca Monicai Tatoiu ii e foarte usor sa vorbeasca, de pe pozitia ei, de suferintele proletarelor caftite. La fel cum mi se pare evident ca singurul argument pentru care se fac emisiuni cu gagici batute e ratingul, iar nu ajutatul. Plansul pe umar in direct nu poate decat sa fie penibil. Cum ajuti o caftita din studioul emisiunii? Cu mina aia a ta de trista coplesita de compasiune nu faci decat sa starnesti ilaritate. Ca m-am si enervat acuma!

×
Subiecte în articol: arte