x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Din azilul de noapte al Brăilei...

0
Autor: Claudia Daboveanu 27 Ian 2010 - 00:00
Din azilul de noapte al Brăilei... Muzeul Literaturii Române/
Vezi galeria foto

Scriitorul şi criticul literar Cornel Ungureanu, profesor al Universităţii de Vest din Timişoara, vorbeşte despre Istrati. Un scriitor care "a devenit eretic fiindcă a rămas el însuşi: o fiinţă pasională, făcând o dogmă din starea de iubire".

Jurnalul Naţional: Istrati l-a prefaţat pe debutantul - pe-atunci - Orwell, a fost prefaţat de Romain Rolland ("Chira Chiralina"). Ce (sau pe cine) prefaţează Panait Istrati în literatura română?

Cornel Ungureanu: Parcă aş scrie, mai întâi, o carte despre felul în care Panait Istrati îl prefaţează pe Orwell. Seamănă, sunt autorii unor contrautopii valabile nu doar la 1929 sau la 1949, ci şi în 2009 sau la 2019. Dar fiindcă mă întrebaţi doar despre întâmplările şi alianţele din literatura română, v-aş spune: prefaţaţii lui Panait Istrati sunt mulţi, sunt mari.

Puneţi în paranteză "Apărarea are cuvântul" şi isprăvile lui Petre Bellu. Să scriem, mai întâi, despre cei care se vorbeşte şi care la rândul lor au scris mult şi bine despre Istrati. Să-i numim pe Eugen Barbu şi pe Fănuş Neagu, scriitori fundamentali ai prozei româneşti. Parcă l-aş implica în această acţiune de prefaţare pe Vasile Băncilă, care povesteşte pe larg ce scrii-tori fixează în geografia literară a Bărăganului Panait Istrati. Poate fi numit în această ispravă kamikadze a prelungirii utopiei în contrautopie şi Nae Ionescu.

 

Într-un joc interactiv de cultură generală de pe internet, Istrati este numit "romancier experimental". De ce credeţi că i s-a lipit această etichetă? Novicii ar putea să ia de bună această calificare, cei care l-au citit poate nu-s de acord...

Uite ce harnici suntem, uite cum poftim mereu roman. Roman experimental, dacă există aşa ceva, scriu Urmuz şi Mihail Avramescu, nu Istrati. Românii sunt structural povestitori - ei glisează mereu către cele o mie şi una de nopţi ale Orientului. Sau, cum spune altcineva, suntem o lume a pământului, o naţie agrară, care îşi descoperă tensiunile creativităţii "iarna, la gura sobei". În celelalte anotimpuri ies la lucru, la câmp.

Dacă în continuare vrem să ne jucăm frumos, putem să scriem că Istrati este un "romancier experimental". Fixat o vreme într-o Franţă a supremaţiei romanului, a vrut şi el să se adapteze. Romanul ar putea aduce bani, nu povestirea. Dar nu cred că e timp de joacă. Panait Istrati este un mare povestitor, aşa cum e şi Sadoveanu, aşa cum este şi Bănulescu. Construcţia românească aparţine altui tipar creator, romanul consolidează altă geografie literară.

 

Proza lui Istrati "musteşte" de sevele iubirii şi ale pasiunii, ale revoltei şi dorului de ducă extrase pesemne din mirificele împrejurimi ale Brăilei natale. Imagini picturale, nu o dată transpuse în cinematografie. Mai sunt şi alţi scriitori fascinaţi de magia oraşului-port la Dunăre. Care e diferenţa specifică a scriiturii lui Istrati?

Da, aş spune şi eu că, precum şi alţi prozatori români, Istrati a fost urmărit de neşansă în relaţia cu filmul. Deşi investiţii de încredere au fost, şi una dintre cele mai mari s-a numit "Ciulinii Bărăganului". Ar fi trebuit să fie un succes, dar regizorul, laureat la Cannes un pic înainte, n-a priceput despre ce e vorba în povestea lui Istrati. N-a înţeles Bărăganul. Iar marea actriţă aşezată în rolul principal era... din alt film.

Dacă mă întrebaţi care e "diferenţa specifică" a lui Panait Istrati, aş spune că el vine din "azilul de noapte" al Brăilei. Poate că, în acest moment fast al filmului românesc, Panait Istrati ar fi o ofertă de zile mari.

 

Bucuria de a rămâne solidar

De ce este considerat Istrati, în "Istoria secretă a literaturii române", personajul principal al secţiunii "Ereticii, ca fiinţe migratoare". De la ce dogme s-a abătut, cărui sistem a fost excentric?

Îl legam acolo pe Istrati de alţi mari creatori ai sud-estului european şi aveam în vedere câţiva scriitori bulgari, câţiva greci, câţiva iugoslavi. Emilian Stanev era unul dintre ei. Stanev este un scriitor extraordinar şi are o carte reper pentru istoria sau istoriile acestui spaţiu, "Antichristul". Iniţial am vrut să stărui şi asupra lui Kazantzakis, dar îmi lua prea multe pagini. Şi asupra unui croat uriaş, Miroslav Krleza. Dacă discutăm aşa, repede, aş putea să scriu că a devenit eretic fiindcă a rămas el însuşi: o fiinţă pasională, făcând o dogmă din starea de iubire, din fidelitatea prieteniei, din bucuria de a rămâne solidar.

 

Istrati îşi caută în viaţa reală tatăl, doreşte să-şi creeze o identitate prin scris, aşa cum personajele sale caută Paradisul dincolo de graniţele din spini şi puf ale Bărăganului. Ce reuşeşte? Întâlnirile sale cruciale din "marea hoinăreală" i-au adus fericirea sau au fost mai degrabă paşi spre "Spovedania unui învins"?

Da, şi-a căutat un tată, o familie pe care să şi-o protejeze cu fervoare, cu bucurie, cu entuziasm. Îşi caută un loc al lui - o ţară, un spaţiu-matrice. Ce reuşeşte? Reuşeşte să fie Panait Istrati. Reuşeşte să ocupe un loc important într-o istorie a literaturii române. Să exprime opţiuni radicale într-un timp al răsturnărilor politice brutale şi al fanatismului politic. Să fie un nume de referinţă al spiritului european din secolul XX.

 

Dacă - prin absurdul unui univers concentraţionar - Istrati ar fi interzis, v-aţi înscrie în tabăra celor care ar milita pentru reabilitarea lui? Dacă da, care ar fi argumentul?

Aş putea spune şi eu, ca şi dvs., că Istrati nu este azi un scriitor interzis. E vreun scriitor azi interzis? Nu-i nici unul. Dar, dacă observăm că n-avem nici o ediţie de opere complete Istrati, că n-avem un grup de cercetare care să se ocupe de opera lui, de biografia lui, de relaţiile lui personale, literare, intelectuale, politice, parcă aş vorbi despre interdicţiile tacite, involuntar asasine. Nu-i nevoie să trăim într-un univers concentraţionar ca să asistăm la asasinate culturale.

Dacă privim la întâmplările din patrimoniul nostru naţional, la avuţia noastră culturală, observăm cum sunt lăsate să moară monumente arhitecturale, biblioteci, opere, scriitori... Nu militez doar pentru "reabilitarea lui Istrati", cum spuneţi, încerc să militez pentru un şir de recuperări obligatorii. Dar, aşa cum scriam şi altădată, am impresia că trăim un moment în care se doreşte imbecilizarea progresivă a speciei.

 

Ciulini digitali, pe fundal de apus de soare...

Remus Grecu este un nume relativ puţin cunoscut în spaţiul cultural 5521-112317-istrativ45final.jpgromânesc. Imediat după terminarea studiilor din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti, tânărul artist a plecat din ţară. A locuit şi a lucrat o perioadă la Londra, apoi s-a stabilit la Stockholm. Lucrează grafică, multimedia, pictură şi video. Trăieşte într-un autoexil şi îşi dedică tot timpul studiului şi lucrului în atelier. Desenele şi picturile sale stau sub semnul unul realism asumat şi interpretat într-o manieră extrem de personală.

Remus recurge permanent la forma clasică şi foarte corect reprezentată. Un desenator de excepţie, Remus Grecu nu încetează să uimească publicul şi critica cu fiecare nouă lucrare. Pentru coperta romanului lui Panait Istrati, lucrarea lui Remus Grecu integrează ciulinii grafici unui fundal decorativ care sugerează un apus. Lucrarea a fost realizată într-o tehnică mixtă, care combină pictura şi grafica cu arta digitală.
     • Valentina Iancu

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Teatrul Nottara reia spectacolele cu public

Teatrul Nottara reia spectacolele cu public
Teatrul Nottara anunță că de miercuri reia spectacolele cu public, sala de spectacole urmând să funcționeze la o capacitate de 30%. „După o lungă așteptare, Teatrul Nottara are bucuria să își...

Teatrul Odeon anunță cu regret trecerea în neființă a actriței Oana Ștefănescu

Teatrul Odeon anunță cu regret trecerea în neființă a actriței Oana Ștefănescu
Galerie Foto Oana Ștefănescu, actriță a Teatrului Odeon de peste 30 de ani, a plecat dintre noi în seara de 23 ianuarie, lăsând în urmă amintirea unor roluri memorabile, dar mai ales imaginea unui om bun și discret, până...

Universul magic al pictorului suprarealist Victor Brauner, onorat de Muzeul de Artă Modernă din Paris

Universul magic al pictorului suprarealist Victor Brauner, onorat de Muzeul de Artă Modernă din Paris
Galerie Foto Muzeul de Artă Modernă din Paris a sărbătorit luna aceasta universul misterios și magic al unuia dintre marii pictori suprarealiști români, Victor Brauner, a cărui viață a fost străbătută de experiențe...

Unirea Principatelor Române sărbătorită în Filialele BMB

Unirea Principatelor Române sărbătorită în Filialele BMB
Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) marchează celebrarea Micii Uniri printr-o serie de evenimente desfășurate online pe paginile de socializare ale filialelor BMB. Astfel, Sediul...

„Jurnal de introspecţie V”, expoziţie inedită găzduită de Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti

„Jurnal de introspecţie V”, expoziţie inedită găzduită de Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti
Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) invită bucureştenii iubitori de artă să viziteze expoziția de pictură „Jurnal de introspecţie V” a artistelor Mirela Trăistaru şi Dorothea...

După 3 luni de întrerupere, redeschiderea stagiunii TNB, o necesitate vitală!

După 3 luni de întrerupere, redeschiderea stagiunii TNB, o necesitate vitală!
Teatrul Național I.L. Caragiale din București anunță reluarea spectacolelor la sediu, în toate sălile, cu respectarea tuturor normele în vigoare, impuse de pandemia de COVID-19. Sălile vor putea fi ocupate în...

Ziua Unirii Principatelor Române. Italia și Unirea Principatelor

Ziua Unirii Principatelor Române. Italia și Unirea Principatelor
În primul semestru al anului 2021, Accademia di Romania in Roma prezintă publicului italian o serie de materiale documentare realizate de specialiștii MNIR, pornind de la imagini și documente de arhivă, obiecte de...

BRUXELLES. Diplomație publică și culturală de vârf la Colegiul Europei

BRUXELLES. Diplomație publică și culturală de vârf la Colegiul Europei
Galerie Foto Federica Mogherini, rector al Colegiului Europei din Bruges, și Dr. Liliana Țuroiu, directorul Institutului Cultural Român din Bruxelles, și, totodată, Coordonator General Europalia România au avut joi, 14...

Un tablou de Botticelli, scos la licitație cu un preț de pornire de 80 de milioane de dolari

Un tablou de Botticelli, scos la licitație cu un preț de pornire de 80 de milioane de dolari
Un tablou de Botticelli va fi scos la licitaţie luna aceasta de casa Sotheby`s din New York. Opera de artă are un preţ de plecare de 80 de milioane de dolari. În ciuda impactului economic pe care l-a avut...

Lecturi de suflet de la Editura Litera

Lecturi de suflet de la Editura Litera
Galerie Foto Patria Fernando Aramburu   Editura Litera   În ziua în care ETA anunță încetarea acțiunilor armate, Bittori se duce la mormântul soțului ei, Txato, asasinat de teroriștii basci, ca...

În siguranță, online, la Teatrul Dramaturgilor Români

În siguranță, online, la Teatrul Dramaturgilor Români
Proiectul „Conectați la cultură. O stagiune online” va continua vineri, 22 ianuarie, ora 20:00, cu spectacolul „În siguranță” de Mara Grasu, în interpretarea actriței Antonia...

Genialul regizor David Lynch, la 75 de ani: între filme-cult și meditația transcedentală

Genialul regizor David Lynch, la 75 de ani: între filme-cult și meditația transcedentală
Galerie Foto Regizorul David Lynch a împlinit vârsta de 75 de ani. Creator vizionar, îndrăgit de cinefili, Lynch este un regizor ale cărui experimente cinematografice au devenit filme-cult - de la Blue Velvet / Catifeaua...

Covidul desenat de o româncă, apreciat în Turcia 

Covidul desenat de o româncă, apreciat în Turcia 
Galerie Foto Face minuni din puncte. Folosește de 22 de ani “punctilismul”, o tehnică învățată în facultate. Pe vremea lui Ceaușescu, a reușit să participe la o expoziție în străinătate, pentru că toată lumea a...

In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR

In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR
Televiziunea Română regretă dispariţia bine-cunoscutei realizatoare de emisiuni tv și critic muzical Luminița Constantinescu şi îi aduce un respectuos omagiu difuzând, in memoriam, o serie de programe care îi...

Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile

Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile
Galerie Foto 14 concerte înregistrate de la ediția din iunie 2020 a Rocanotherworld se vor putea vedea pe platforma Overground Showroom între 20 – 24 ianuarie iar publicul se poate bucura în plină iarnă de experiența de...
Serviciul de email marketing furnizat de