Criticul literar şi academicianul Eugen Simion a vorbit, vineri, la Academia Română, la sesiunea omagială dedicată lui Mihai Eminescu, despre felul în care artistul a devenit "obiect de contestaţie", concluzionând însă că mitul lui Eminescu nu ar dăinui, dacă acesta nu ar fi un mare poet, informează Mediafax.
Academia Română a organizat vineri, la împlinirea a 160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, o sesiune omagială în cadrul căreia au luat cuvântul mai mulţi membri ai Academiei, dar şi Petre Roman, prezent la eveniment. Preşedintele Academiei, Ionel Haiduc, l-a invitat mai întâi pe Eugen Simion, şeful secţiei de filologie, să ia cuvântul.
"Este bine ca acest moment să nu treacă neobservat în societatea românească şi, în primul rând, Academia Română să dea un semnal românităţii că Eminescu nu este numai cadavrul din debara (sintagmă folosită de Horia Roman Patapievici referitoare la Eminescu, n.r.), este un poet încă citit, încă căutat", a spus Simion.
El a arătat că Eminescu a devenit destul de repede "obiect de contestaţie". "L-au contestat adversarii lui Maiorescu şi ai junimiştilor, care în politică erau, cum ştiţi, împotriva formelor fără fond. Eminescu devine el însuşi în articolele sale politice un vehement adversar al fantasmagoriilor, cum le zice el, adică al modernizării României. Consideră aceste fantasmagorii primejdioase pentru soarta naţiei sale. Roşii bizantinii, liberalii, partizani ai modernizării României îi atacă ideile şi îi minimalizează talentul", a comentat Eugen Simion.
Criticul a mai spus că Eminescu continuă să fie victimă a trei genuri de abuzuri, a zeflemelelor româneşti "Care Eminescu, mai lăsaţi-mă domnule cu Eminescu vostru", a unei adoraţii necritice (George Călinescu însuşi luând în râs formulele care începeau pe atunci să circule, că "Eminescu este tot, este şi sociologia, şi istoria, şi matematica şi termodinamica") şi, în zilele noastre, este cu precădere victima celor care cred că lumea românească nu poate merge înainte din cauza lui Eminescu. "El este vinovat pentru ce se întâmplă rău în societatea noastră în ultimul secol, de la excesele naţionalismului, până la izolarea noastră culturală", a adăugat Simion, menţionând că "tradiţionalismul spiritual nu este în sine un păcat capital şi calitatea operei nu trebuie judecată în funcţie de ideologiile autorului". "Eminescu continuă, la 160 de ani de la naştere şi 120 de la moarte, să agite şi să polarizeze spiritul românesc. Ce dovadă mai aşteptăm pentru a ne da seama de forţa lui de creaţie şi de profunzimea gândirii lui. Mitul lui Eminescu n-ar dăinui şi nu ar crea atâtea insomnii, dacă nu ar fi un mare poet. Cei care văd în el pe "Titi cel păros" sau pe strămoşul xenofobiei româneşti fie nu ştiu să citească, fie citesc ce nu trebuie", a mai spus academicianul.