Cu doar două zile până la deschiderea, la Oslo, a ediţiei de anul acesta a concursului cântecului european Eurovision, BBC a realizat un material documentar de la A la Z al acestei competiţii. Prima ediţie a concursului s-a desfăşurat în 1956, eveniment modest la care au participat doar şapte ţări. Iubit şi luat în deriziune în egală măsură, Eurovision a ajuns, după mai bine de 50 de ani, la 43 de ţări participante.
A DE LA ARABĂ
Această limbă s-a făcut auzită la Eurovision prima dată prin participarea unică a statului african Maroc în 1980, apoi în 2009 prin două voci din Israel, Noa şi Mira care au cântat, de asemenea, în ebraică şi engleză. Limba a fost întotdeauna o mare problemă, dar Belgia a reuşit două victorii în 2003 şi 2008 prin cântece ale căror versuri erau în "limbi inventate".
B DE LA BOICOT
În 1969, Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Spania au fost la egalitate de puncte, creând confuzie printre organizatori, care nu au ştiut cum să rezolve problema. Situaţia a determinat cinci ţări să boicoteze ediţia din 1970. Dar, în 1991, când Suedia şi Franţa s-au clasat în frunte, un sistem dublu de numărare a făcut ca Suedia să fie câştigătoare.
C DE LA CHILOŢI
Ketie Boyle, "regina prezentatoarelor de la Eurovision", a rămas în istoria concursului, fiind gazda, stilată şi bună cunoscătoare de limbi străine, a patru ediţii în perioada cuprinsă între anii '60 şi 1974, când trupa suedeză Abba şi-a cucerit celebritatea la Brighton. Katie, acum în vârstă de 82 de ani, a fost nevoită să prezinte spectacolul fără a avea chiloţi pe sub rochie, după cum s-a putut vedea în lumina reflectoarelor.
D DE LA DIASPORA
Schimbări interesante au adus televotingul şi libera circulaţie în Europa, voturile migranţilor venind în sprijinul ţării mamă. "Puternicul contingent românesc din Spania a făcut ca aceasta să acorde 12 puncte României, în timp ce comunităţile baltice din Irlanda au făcut ca ţara să dea note mari Letoniei şi Lituaniei". BBC subliniază că noul sistem de votare din 2009 poate prăbuşi influenţa diasporei.
E DE LA EXTINDERE
Prăbuşirea comunismului a transformat Eurovision dintr-un confortabil club vest-european într-un concurs cu participanţi din ex-URSS, Croaţia, Slovenia, Polonia, Albania, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Belgia şi Olanda nu se simt prea bine de când concursul a ajuns "o bestie de mari proporţii", iar "cei patru mari", Marea Britanie, Franţa, Germania şi Spania, navighează cu greu spre finală mulţumită banilor pe care îi varsă pentru acest eveniment.
F DE LA... FĂRĂ PANTOFI DAR ÎN FRANCEZĂ
Eveniment neobişnuit: Sandie Shaw a apărut desculţă pe scenă, la Viena, în 1967 şi a obţinut prima din cele cinci victorii ale Marii Britanii. În 1983, cântăreaţa spaniolă Remedios Amaya s-a descotorosit şi ea de sandale. Dar fără succes, lamentaţia sa în stil flamenco neaducându-i vreun punct. Durata mare a votării şi a prezentării rezultatelor acesteia reprezintă "expunerea anuală a multor telespectatori britanici la limba franceză", notează ironic reporterul BBC.
G DE LA ZEIŢELE GRECIEI
Pe scena Eurovision au putut fi văzute unele dintre cele mai cunoscute cântăreţe din Grecia, deşi acestea nu şi-au reprezentat întotdeauna ţara natală. Legendara Nana Mouskouri a cântat în 1963 pentru Luxembourg. În 1967, Vicky Leandros a reprezentat tot Marele Ducat. Tot ea a dus ţara la victorie cu balada Apres toi în 1972. Abia Helena Paparizou a obţinut singura victorie a Greciei în 2005. Ironia sorţii: tânăra s-a născut şi a crescut în Suedia.
I DE LA "ITALIA BELLA"
Una dintre "ţările originale", Italia a reuşit doar două victorii până în prezent. Ultima sa participare a fost în 1997, motivând absenţele ulterioare prin faptul că are probleme financiare dar şi propriul festival, cel de la San Remo. Dar anul trecut, micul său vecin, San Marino, -a prezentat la Eurovision, dând speranţe privind "renaşterea italiană".
J DE LA JURIU
Până în 1998, au fost folosite jurii formate din reprezentanţi ai publicului. Dar votarea prin telefon a făcut ca scorurile să fie din ce în ce mai predictibile, determinându-i pe organizatori să aplice un sistem mixt, membri din public şi juriu format din experţi ai industriei muzicale, în 2009. Deciziile specialiştilor ar putea fi foarte diferite de cele ale telespectatorilor.
L DE LA LOGAN
Nu este vorba despre maşina românească, ci despre irlandezul Johnny Logan. Legendarul solist deţine un loc unic în istoria Eurovision, fiind singurul care a interpretat două cântece câştigătoare, în 1980 şi 1987, ambele hituri în Marea Britanie.
M DE LA (BUNICA DIN) MOLDOVA
O matură doamnă moldoveancă şi-a părăsit fotoliul-balansoar şi a început să bată toba. A fost hitul-surpriză al ediţiei din 2005. Dar ea a fost depăşită anul trecut de croatul 75 Cent, a cărui vârstă se ghiceşte în nume.
N DE LA NICIUN PUNCT
Absenţa punctelor la încheierea concursului este cel mai mare necaz la Eurovision. S-au umplut de ruşine Jemini din Marea Britanie în 2003 şi Elveţia în 2004, dar asta a fost în semifinale.
O DE LA OOPS!
La un eveniment live de asemenea amploare pot avea loc şi accidente tehnice. În 1990, Azucar Moreno (Spania) au fost primii pe scenă la Zagreb când banda de backing s-a încurcat. Perechea a trebuit să se oprească şi să reia totul de la capăt.
P DE LA POLITICĂ
Momentele politice sunt interzise la Eurovision, dar un cântec portughez prezentat în 1974 a fost "trăgaciul" unei revoluţii acasă. Organizatorii au recomandat Ucrainei în 2005 să scadă tonul versurilor de la imnul Revoluţiei Portocalii, iar Georgia s-a retras în 2009 după ce refrenul anti-Putin nu a fost apreciat de "cenzori".
V DE LA VESTIMENTAŢIE
În 1985, prezentatoarei suedeze Lil Lindfors i-a căzut fusta când a intrat pe scenă, dar a fost un moment de distracţie bine strunit. Ulterior, schimbările de costume pe scenă au devenit normă, în 2005 Angelica Agurbash din Belarus apărând în două toalete.
X DE LA XENA
"Prinţesa războiului", steaua şi învingătoarea ediţiei din 2004 de la Istanbul, a fost Ruslana Lîjiţko din Ucraina, puternică, energică, "tunătoare", îmbrăcată în blană şi piele.
Z DE LA ZELJKO
Se numeşte Zeljko Joksimovic, este cant-autor, vine din Serbia şi a ajuns "o fixaţie" a Eurovision în ultimii ani. A cântat pentru Serbia-Muntenegru în 2004 şi s-a clasat pe locul doi. În 2006, a reprezentat Bosnia şi a obţinut locul trei. Nemulţumit de rolul de coprezentator al ediţiei Eurovision găzduite de Serbia în 2008, a scris şi cântecul acestei ţări.