Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Expoziția permanentă găzduită, în Corpul Lapidarium, de Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), intitulată „În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani” a fost extinsă. Muzeul Municipiului București invită publicul să descopere noi fragmente de frescă începând de miercuri, 9 septembrie 2020, ora 12.00, care se adaugă și completează expoziția deschisă la începutul anului 2017.
Este vorba despre un fragment extras în anul 1985 de pe pereții bisericii „Sfânta Treime” a Mănăstirii Văcărești, care înfățișează o parte din grupul ctitorilor împreună cu întemeietorul mănăstirii, Nicolae Mavrocordat (1680-1730), domn al Moldovei (1709-1710 / 1711-1716) și al Țării Românești (ian.-nov. 1716 / 1719-1730). Pictat pe peretele de Vest al pronaosului, tabloul votiv cuprindea două grupuri separate între ele printr-o ușă. În partea dreaptă se aflau părinții domnului, Alexandru Exaporitul și Sultana, alături de patriarhul Ierusalimului, Dositei II Notara (1669-1707). În partea stângă a ușii se afla Nicolae Mavrocordat, Smaranda, cea de-a treia sa soție și șapte dintre copiii domnului. Aici este înfățișat domnul Nicolae Mavrocordat alături de Scarlat (fiul său din prima căsătorie), Constantin Voievod (fiu din prima căsătorie a acestuia), doamna Smaranda (prima soție a lui Constantin Voievod) și Ioan Voievod (fiul lui Nicolae Mavrocordat din a doua căsătorie).
Al doilea fragment de frescă, extras de asemenea în anul 1985 de pe peretele de Sud al traveei de Est din Biserica „Sfânta Treime” a Mănăstirii Văcărești, tratează tema biblică ”Haemorrhoissa”, conform literaturii de specialitate. Construcția Mănăstirii Văcărești a început în anul 1716 la inițiativa lui Nicolae Mavrocordat (1680-1730), domn al Țării Românești, însă edificarea întregului complex s-a finalizat în timpul domniei fiului său, Constantin Nicolae Mavrocordat (1711-1769).
Ansamblul Văcărești a avut un trecut zbuciumat, afectat de incendii și cutremure, transformat în penitenciar pentru deținuții revoluționari din 1848 și în timpul răscoalelor țărănești din 1864. În perioada 1850-1864, așezământul a fost aproape abandonat, iar spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial a fost avariat de bombardamente. După anul 1947 și până în 1964 aici s-a aflat Penitenciarul Corecțional Văcărești, închisoare de tranzit pentru deținuții politici din timpul regimului comunist.
Deși numeroși oameni de cultură s-au opus acestui demers, în anul 1984 Nicolae Ceaușescu a decis demolarea Mănăstirii Văcărești pentru a face loc Tribunalului Capitalei. Din cei aproximativ 2.500 m² de frescă s-a reușit extragerea a cca. 120 m² din Biserica Sfânta Treime, reprezentând 80 de fragmente selectate de către istoricul de artă Alexandru Efremov. O parte dintre acestea au fost restaurate de o echipă de specialiști coordonată de prof. univ. dr. Dan Mohanu, Departamentul Conservare și Restaurare al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naţionale de Arte Bucureşti.
Citește pe Antena3.ro
