x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Expoziție emoționantă Eli Lotar, fiul lui Tudor Arghezi dintr-o relație interzisă

Expoziție emoționantă Eli Lotar, fiul lui Tudor Arghezi dintr-o relație interzisă

de Mihaela Bîrzilă    |    15 Apr 2019   •   11:34
Expoziție emoționantă Eli Lotar, fiul lui Tudor Arghezi dintr-o relație interzisă

Mai puțin cunoscut în România, fiul ilegitim al lui Tudor Arghezi este unul dintre cei mai apreciați fotografi ai Parisului din perioada interbelică. A primit chiar de la tatăl său primul aparat de fotografiat și a ajuns o celebritate pentru francezii pasionați de cinematografie și fotografie. În memoria lui, francezii chiar au botezat un parc cu numele Eli Lotar, la Aubervilliers, un orășel situat la nord de Paris. 

 

Născut în 1905 cu numele Eliazar Lotar Teodorescu, a venit pe lume în urma poveștii de dragoste trăite de Tudor Arghezi cu o profesoară, Constanța Zissu, pe vremea când poetul se făcuse călugăr la Cernica. Într-o epocă marcată de prejudecăți, tânăra profesoară a fugit la Paris pentru a ascunde sarcina. Pentru iubita sa și pentru copil, Arghezi a abandonat haina de călugăr și a plecat și el la Paris. Fostul călugăr a reglementat situația copilului ilegitim și l-a recunoscut cu acte în regulă. S-au întors cu toții în România, unde băiatul a avut parte de o educație aleasă, dar în 1924, la doar 19 ani, a decis să plece pe cont propriu la Paris. Nu s-a mai întors niciodată să trăiască în România, în ciuda insistențelor tatălui sau, care ar fi vrut să îl aducă înapoi. 

Regizor invitat la Cannes

Eli Lotar a practicat fotografia documentară, a surprins scene vibrante și controversate precum imagini din spitale și abatoare sau momente din viața prostituatelor. Grație talentului său, ajunge cameraman, operator și chiar regizor. În 1946, filmul său „Aubervilliers” a fost selecționat la Festivalul de la Cannes. 

Iubitorii de artă au ocazia să admire pentru prima dată la București lucrările sale. Expoziția va cuprinde, pe lângă fotografii, și materiale documentare inedited - cărți, reviste, filme, negative și chiar scrisori trimise în țară. Această colecție a fost realizată în 2017, la Centrul Pompidou din Paris, și va fi găzduită începând din 18 aprilie de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centrul Pompidou, în contextul Sezonului România – Franța. 

O altă expoziție va fi prezentată în română, franceză și engleză pe grilajele Muzeului Național de Artă, „Românii care au făcut Franța, francezii care au făcut România – 100 de ani de intimitate”, reprezentând marile personalităţi care, de-a lungul istoriei, au marcat dezvoltarea culturală a celor două țări.

Sezonul România - Franța 2019: 7 luni, 300 de evenimente, 250 de orașe 

Sunt doar primele evenimente din cadrul acestui proiect cultural strategic de anvergură care coincide cu președinția României la Consiliul Uniunii Europene. Pe 18 aprilie, se mută în România centrul de greutate al Sezonului. Vor fi zeci de evenimente culturale, artistice, științifice și educaționale în următoarele luni, organizate de instituții partenere din cele două țări: concerte, expoziții, festivaluri culinare, proiecții de filme, forumuri economice, spectacole de teatru și dans, colocvii, ateliere, prezentări de modă. De Ziua Europei, pe 9 mai, în școlile din Franța, se va vorbi despre România și despre cultura noastră, iar elevii de la noi vor afla mai multe despre francezi. România este prima țară din Europa cu care Franța organizează un sezon cultural, deși a organizat 60 de sezoane până acum, timp de 30 de ani.  

 

Inaugurat la nivel înalt la Paris, pe 28 noiembrie anul trecut, în prezența președinților Iohannis și Macron, Sezonul România - Franța se încheie pe 14 iulie, de ziua Franței. Până acum, s-au derulat proiecte la Paris și în alte orașe, iar săptămâna viitoare, va fi deschis oficial Sezonul și la București, urmând ca evenimentele să se deruleze la noi, în 16 orașe, plus zeci de localități înfrățite din cele două țări. Se pune accent pe schimbul de experiențe, pe asocieri și colaborări încrucișate între operatori culturali publici și privați, instituții, școli, universităţi, companii, creatori români și francezi. Instituții implicate de la noi: Ministerul Culturii, MAE, MApN, ICR și Ambasada României la Paris. 

 

 

×
Subiecte în articol: Eli Lotar tudor arghezi