Expoziție: Ion Luca Caragiale – 170 de ani de la naștere

Au fost prezenți acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, criticul de artă Pavel Șușară, prof. univ. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, iar acad. Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie, a avut o intervenție on-line. Evenimentul a fost onorat de prezența acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, în calitate de reprezentant al familiei graficianului Aurel Jiquidi, important ilustrator al operei lui Caragiale. Gazda evenimentului a fost prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române.

Expoziția reunește piese din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române și al Muzeului Național al Literaturii Române, având ambiția de a reconstitui, într-o serie de repere esențiale, întregul parcurs al biografiei publice și artistice a scriitorului român. Numerele din periodicele „Telegraful“, „Revista contemporană“, „Ghimpele“, „Claponul“ vorbesc despre debutul jurnalistic al lui I.L. Caragiale, inițial cu pagini de poezie, apoi ca ziarist acid și ironic, ce anunță umorul lucid al viitorului dramaturg. „România liberă“, „Moftul român“, „Convorbiri literare“ ilustrează secvențe din opera sa literară, începând cu schițe, povestiri și continuând cu marile piese, devenite clasice și intrate în circuitul teatral românesc.

Expoziția este completată cu o serie de manuscrise ale operelor lui I.L. Caragiale, ediții princeps, corespondența sa cu personalități culturale și literare ale timpului, precum Iacob Negruzzi, Petre Missir, Alexandru Vlahuță sau Titu Maiorescu, cel care, în calitate de ministru al Instrucțiunii Publice, îl numește, în 1888, director la Teatrul Național din București. Colecția de fotografii expuse prilejuiește întâlnirea cu membri ai familiei scriitorului – fiul cel mare, Mateiu, autorul celebrilor „Crai de Curtea Veche“, și Luca, băiatul cel mic, aflat alături de Caragiale în autoexilul său berlinez – sau cu personaje celebre precum Aurel Vlaicu, Șt.O. Iosif, George Coșbuc, Cella Delavrancea.

O secțiune importantă a expoziției recreează în litografiile graficianului Aurel Jiquidi atmosfera pieselor de teatru caragialiene: sunt expuse litografiile pentru „O scrisoare pierdută“, editate în 1929, și cele 16 litografii originale, realizate în 1931 pentru „O noapte furtunoasă“.

Expoziția este organizată de Cabinetul de Manuscrise-Carte Rară, Cabinetul de Stampe, Serviciul Catalogare Periodice din Biblioteca Academiei Române și de Muzeul Național al Literaturii Române. Curator: Gabriela Dumitrescu.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Publicul este așteptat până pe 18 februarie 2022, după un program luni-vineri, între orele 10-14, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare. Intrarea este gratuită.