Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Să faci din viaţă artă şi din artă viaţă” era una dintre afirmaţiile marelui creator orfevru, bijutier de la Curtea Romanovilor, Carl Fabergé.
Seria exclusivelor şi extrem de preţioaselor ouă create de Peter Carl Fabergé pentru ţarii Rusiei a început odată cu Paştele din 1885. Ţarul Alexandru al III-lea i-a comandat bijutierului un ou preţios pe care să-l dăruiască ţarinei Maria Feodorova, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la nunta lor. Ţarul dorea să-i ofere soţiei sale un obiect preţios care să-i amintească de un obiect similar din colecţia familiei sale din Danemarca.
Ideea de a dărui ouă în perioada pascală îşi are însă rădăcini mult mai adânci. În vechea Persie, era obiceiul schimbării de ouă care simboliza venirea primăverii. Oul, înţeles ca simbol al creaţiei şi al vieţii, a fost considerat de Sfântul Augustin ca o reprezentare a Învierii lui Christos. Tradiţia s-a răspândit în Evul Mediu când ouăle au început să fie pictate pentru a fi cât mai atractive şi apoi când au început să fie schimbate între nobili ca daruri preţioase. Edward I, regele Angliei, în secolul al XIII-lea, se spune că ar fi dăruit peste 450 de ouă în timpul sărbătorilor pascale.
Peter Carl Fabergé, renumitul orfevru al ţarului, născut la Sankt Petersburg, era fiul unui bijutier foarte apreciat. După ce a călătorit în lume, vizitând marile muzee şi principalele ateliere ale orfevrilor din Germania, Franţa şi Anglia, s-a reîntors în Rusia, iar în 1884 a fost numit furnizorul oficial al Curţii Imperiale. Ouăle Fabergé au devenit faimoase la Moscova, Odesa, Kiev şi Londra. Frumuseţea operelor era o mărturie nu numai a creativităţii sale laborioase, dar şi a materialelor preţioase, a tehnicii emailului, care constituia secretul Fabergé pentru a obţine acea strălucire prin aplicări de până la 7 straturi de email, piesele fiind apoi introduse în cuptoare speciale, la 800 de grade. Toate ouăle erau create de o echipă de artizani angajaţi pentru o anumită perioadă, după proiectul desenat de Carl Fabergé.
Primul ou realizat în 1885 era acoperit de un email alb, dând impresia că este un ou adevărat. În interiorul său, vizibil graţie unui mecanism articulat care-l deschidea, apărea o surpriză: fie o găinuşă din aur, fie coroana imperială în miniatură decorată cu un mic rubin în formă de ou.
Primul ou imperial, dăruit ţarinei de către ţarul Alexandru al III-lea, a fost atât de elogiat, încât acesta i-a oferit lui Fabergé posibilitatea de a produce noi piese.
Citește pe Antena3.ro
Între realizările cele mai apreciate, adevărate capodopere (există o adevărată documentare, o istorie cronologică a acestor creaţii), amintim „Oul Învierii”, oferit familiei regale în 1899. Un pui de găină în cristal de rocă, cu diamante, închide în el scena „Naşterii Domnului”, între doi îngeri, realizată în aur şi emailuri. Chiar şi piedestalul întegii compoziţii este decorat cu perle şi emailat. Despre „Oul Învierii” au fost nenumărate controverse.
„Oul Renaşterii”, creat dintr-un unic bloc de calcedonia, decorat cu aur, diamante, rubine şi smaralde, datat 1894, face parte dintre puţinele exemplare realizate pentru ţarul Alexandru al III-lea, care a murit la puţin timp după ce l-a primit.
Apoi tradiţia dăruirii acestor ouă a fost întreruptă. Ţarul Nicolae al II-lea, mergând pe urmele tatălui său, a comandat un ou Fabergé pentru soţia sa, ţarina Aleksandra, şi un altul pentru împărăteasa văduvă. Astfel colecţia imperială s-a îmbogăţit între 1895 şi 1917.
Primul ou pe care ţarul l-a oferit soţiei sale Aleksandra, cu care s-a căsătorit la puţin timp după moartea ţarului Alexandru al III-lea, a fost cel în formă de boboc de trandafir, inspirat de cea mai frumoasă grădină de trandafiri din Germania, „Rosenhohe”, din Darmstadt. Oul era smălţuit în culoare roşie, festonat cu aur şi diamante şi conţinea şi un boboc de trandafir pictat în email galben. Înăuntru lui, se aflau două surprize, astăzi dispărute: un inel cu rubin în formă de lacrimă şi un diamant mare din coroana imperială. Acest ou a fost păstrat mult timp în Palatul de Iarnă.
În 1897 a luat naştere „Oul Încoronării”, se spune, cel mai frumos, decorat cu email galben, cu tipica tehnică „guilloché”, cu incizarea unor buline la suprafaţa oului, după un desen geometric, şi care conţinea o reproducere fidelă a unei trăsuri imperiale folosite în timpul ceremoniilor, realizată din aur, platină, email şi pietre preţioase. Înălţimea lui era de 12 centimetri.
Un alt ou deosebit de valoros este cel numit al „Crinilor din vale” (1898), acoperit de 16 miniaturi, 7 în formă ovală, care închideau în ele portrete, şi altele în formă dreptungiulară, cu scene istorice, care celebrau cei 15 ani de domnie a lui Nicolae al II-lea. Era creat din aur, diamante, rubine, perle, cristal de rocă, fildeş, cu delicate lăcrămioare pe un fond de email roşu, iar florile erau compuse din perle şi diamante tăiate în formă de rozetă. Surpriza constă în miniaturile persoanelor iubite, ţarul Nicolae împreună cu fiicele sale Olga şi Tatiana. A fost oferit de Nicolae al II-lea ţarinei Aleksandra Feodorovna. Acest ou este în stilul Art Nouveau pe care împărăteasa îl aprecia foarte mult. Fabergé ştia că roşul era culoarea preferată a ţarinei şi că lăcrămioarele erau florile pe care le iubea foarte tare. În fiecare primăvară, Aleksandra avea camerele palatului pline cu buchete imense de flori. Li se adăugau perlele, bijuteriile cele mai iubite. De altfel, Fabergé a creat special pentru ea un coş cu lăcrămioare care a rămas pe biroul său până la Revoluţia din 1917.
„Oul celei de a XV-a aniversări”, creat în 1911, a fost descris ca un ou de mari dimensiuni, în email alb opalescent, cu ghirlande verzi smălţuite, cu 929 de diamante roz faţetate, un diamant în formă de rozetă, 16 miniaturi realizate de pictorul miniaturist Vasili Zuiev şi două medalii datate 1894 şi 1911. Pe vremea aceea el costa 16.000 de ruble.
Peter Carl Fabergé a părăsit Rusia în septembrie 1918, plecând în Elveţia unde a murit doi ani mai târziu la Lausanne. După Revoluţia din 1917, lucrările lui Fabergé au fost ascunse la Sankt Petersburg. După căderea ţarului, întregul patrimoniu imperial a fost sechestrat şi în special obiectele preţioase au fost distruse în scopul de a obţine metal pur care să fie reutilizat.
Se apreciază că pentru ţarul Alexandru al III-lea au fost create 11 ouă imperiale, în timp ce pentru Nicolae al II-lea, 46, dintre care 23 pentru ţarină şi 23 pentru împărăteasa-mamă. Colecţia a fost dispersată în întreaga lume.
După 1990, Fundaţia „The Link of Time”, prezidată de miliardarul Victor Vekselberg, a început să cumpere masiv aceste ouă Fabergé, răspândite prin lume. Multe dintre piese au fost încredinţate Muzeului „Armeria” din Kremlin. Astăzi, ouăle Fabergé au atins preţuri-record la casele de licitaţie, deşi multe dintre ele fac parte din colecţii private.
Oul „Rothschild” Fabergé, creat în 1902 pentru bancher, a fost adjudecat pentru 13,5 milioane de euro, la Casa „Christie’s” din Londra, de către Aleksandr Ivanov, în 2007.
Ivanov, Domnul Fabergé
De la această istorie a ouălor Fabergé să ne întoarcem către prezent. Aleksandr Ivanov, miliardarul ce a comercializat computere, s-a îndrăgostit de creaţiile giuvaergiului ţarului, cumpărând piese unicat pe care apoi le-a reunit într-un muzeu la Baden-Baden, în Germania. După ce a fost în serviciul Marinei, Aleksandr Ivanov, a frecventat la Moscova Facultatea de Jurisprudenţă şi a fost printre primii care au importat computere în Rusia, cu mare succes. În 2009, deschide la Baden-Baden în Germania, „Muzeul Fabergé” care acum etalează o splendidă expoziţie cu peste 100 de piese.
Colecţia sa este uimitoare. Aşa cum aminteam, el a achizţionat în 2007, de la Casa „Christie’s”, pentru 13,5 milioane de euro, oul pe care Fabergé l-a creat pentru familia Rothschild. Dar pasiunea sa pentru obiecte frumoase şi preţioase include şi obiecte precum piese din aur din Mezoamerica, ale sciţilor şi bijuterii ale creatorilor contemporani lui Fabergé, dar şi din zilele noastre, ca Bolin, Boucheron, Cartier, Ovtschinikov, Sazikov, Chlebnikov, Falize, cât şi maşini de epocă. A început să colecţioneze ouă Fabergé în 1991, când pe piaţa rusească erau destul de puţine, dar la preţuri ridicate. Ivanov s-a gândit că acestea ar reprezenta o investiţie. A început să studieze mult în acest domeniu şi şi-a dat seama că piaţa de artă reprezintă într-adevăr o investiţie. Mai mult, a început să publice şi cărţi. „Aceste creaţii ale lui Fabergé se disting de cele contemporane prin linie şi prin lucrătura impecabilă. Totul este perfect realizat, la cel mai înalt nivel, fiind create de orfevri minunaţi. Stilul lui Fabergé e unic şi nimeni nu a reuşit până azi să-l întreacă. Orologiul de pe oul creat pentru Rothschild este cel mai scump, fiind intrat deja în Guiness Book, dar după părerea mea este cel mai frumos. O piesă valoroasă este şi «Oul Imperial în scoarţă de mesteacăn de Karelia», realizat de Fabergé pentru ţar, de Paşte, în 1917, care are acelaşi destin cu Rusia”.
Întrebat de Claudia Sugliano care sunt obiectele lui preferate din această colecţie, Ivanov a replicat: „Sunt multe pe care le ador, dar îmi plac îndeosebi figurinele cu intarsii din pietre preţioase, lucrate de Cartier.
Animalele lui Fabergé nu seamănă cu cele ale lui Cartier, dar mă amuză. În ultimul timp am achiziţionat o «Natură moartă» cu un ciocan de licitaţie din argint, care era reprodusă în pagina cotidianului „Vedomosti”, datat 17 octombrie 1905, data Manifestului din octombrie, prototipul primei Constituţii ruse. Piese rare sunt şi un ou prăjit, în chihlimbar şi email, doi peşti din argint, un pahar splendid din cristal de rocă şi un ţigaret din acelaşi material, cu incrustaţii de briliante. Este o altă capodoperă a lui Carl Fabergé. Atunci când m-am gândit să deschid acest muzeu în străinătate, am reunit în colecţia mea piese bazate pe o lucrare ştiinţifică. Baden-Baden este un oraş istoric legat de Rusia, plin de turişti ruşi. Şi apoi, aş putea să spun că am fost sprijinit de Guvernul german. Este interesant că 40% dintre turişti ajung din Statele Unite tocmai pentru a vedea aceste colecţii Fabergé, dar şi din Noua Zeelandă şi Australia. Mă mândresc şi cu un vas din argint emailat, un trofeu al lui Nicolae al II-lea pentru o competiţie de cai din Italia, creat de Fabergé în 1911, cât şi cu un orologiu pentru cea de a 25-a aniversare a căsătoriei ţarului Alexandru al III-lea cu Maria Fedorovna, creat în 1891.Ce să mai spun?! Că-mi place să pictez, că operele mele sunt pline de culoare şi cred că nimeni între pictorii contemporani n-a reuşit să creeze culorile pe care le fac eu, bazate pe aur, platină şi materiale foarte, foarte preţioase. Aşa încât tablurile mele au început să fie vândute la cotaţii deosebit de ridicate. Dar asta nu mai e o pasiune, ci un lucru comercial”.
„Venaria Reale” luminează în jurul ei, datorită gemelor şi diamantelor magnifice, creaţii ale orfevrului Carl Fabergé şi a altor preţioase bijuterii.
O expoziţie-eveniment s-a deschis recent la „Venaria Reale”, lângă Torino, şi va fi deschisă până în 9 noiembrie, cu o bogată colecţie de piese semnate Carl Fabergé, articulată în 4 secţiuni, în 20 de săli. Expoziţia este dedicată operelelor de înaltă orfevrerie, realizată de celebrul maestru bijutier de la Curtea Imperială a Romanovilor. Operele relevă frumuseţea şi secretele maeştrilor aurari de la Casa Fabergé, în metale şi pietre preţioase, aur, argint, cristal de rocă, diamante şi perle.
O secţiune este dedicată splendorii Vieţii de Curte a Romanovilor, în special iconografiei încoronării ţarului Nicolae al II-lea, în 1896. O alta este rezervată producţiei Fabricii Fabergé, cu tipologiile sale artistice cele mai interesante, realizate de maestrul bijutier.
Spectaculoase sunt cele 13 ouă imperiale din cea de a treia secţiune. Remarcabil „Oul cu găină”, datat 1885. Cel care este intitulat „Memoria lui Azov”, a fost fabricat la Sankt Petersburg în atelierul lui Michael Perkhin şi Yuri Nicolai, pentru Fabergé. Este un ou imperial de Paşte pe care penultimul ţar al Rusiei, Alexandru al III-lea, l-a oferit soţiei sale, ţarina Maria Fedorovna. Are o lungime de 9,3 centimetri şi este făcut din aur, diamante, rubine, platină, acvamarin şi catifea. Pe mijloc are o bandă din aur, închizându-se cu un rubin în formă de lacrimă şi două diamante. Interiorul oului este îmbrăcat în catifea verde. Surpriza este o miniatură, replică a unei mici nave a Marinei Imperiale Ruse, „Pamiat Azova”, din aur roşu şi galben, platină şi mici diamante. Li se alătură Oul „Încoronării lui Nicolae al II-lea”, sau cel „Transsiberian”, creat în 1900, inspirat de calea ferată transsiberiană. Ele sunt decorate cu flori în pietre dure sau pietre preţioase.
Sunt expuse, de asemenea, peste 350 de obiecte fabricate de orfevri de la Sankt Petersburg, provenind din colecţia „Link of Time Foundation” din Moscova.
Cea de a patra secţiune este dedicată celor peste 50 de icoane, realizate în aur, argint şi email, ca o emblemă a religiozităţii ruse din secolul al XIX-lea.
Pe lângă ouăle Fabergé se întâlnesc cutii bătute în perle şi pietre preţioase, tabachere cu portretele familiei imperiale şi monogramele Romanovilor.
Adjudecat!
Creaţiile lui Fabergé, chiar şi cele mai simple, atunci când ajung în casele de licitaţii înregistrează cotaţii de tot respectul. De curând, o bombonieră Fabergé, cu marca Henrik Wigstrom, de la Sankt Petersburg, în aur în două culori, decorată cu emailuri translucide şi cu rubine şi diamante, a fost vândută la Casa „Christie’s” din Londra pentru 388.000 de euro. Provenea din colecţia lui George I al Greciei. O ramă rotundă Fabergé, în două culori, în aur şi email „guilloché”, din atelierul lui Michael Perkhin, din Sankt Petersburg (1899-1903), a fost cumpărată de la Casa „Christie’s” din Londra pentru 43.000 de euro. Un vas din sticlă de ametist, montat în argint aurit, semnat Fabergé, din acelaşi atelier al lui Michael Perkhin, datat 1890, a fost adjudecat la New York, la Casa „Sotheby’s”, în 17 aprilie 2012, pentru 52.000 de euro. Un orologiu de masă, în formă de jumătate de lună, în argint aurit, bătut cu diamante, din acelaşi atelier al lui Perkhin, datată 1895, a fost cumpărat la „Sotheby’s” Londra, în acest an, pentru 394.000 de euro.
