FNT - Gongul final şi sunetul de export

Festivalul Naţional de Teatru (FNT) se încheie astăzi. Este a zecea zi de spectacole, dezbateri, întâlniri, lansări de carte. Este ziua când se trag concluziile celei de a XVIII-a ediţii a acestei manifestări anuale menite să indice "cota" artei teatrale româneşti în stagiunea precedentă.

Numele creatorilor selectaţi în secţiunea principală a FNT, intitulată "Spectacole româneşti de top", vorbesc de la sine: Silviu Purcărete, Alexandru Tocilescu, Mihai Măniuţiu, Alexandru Dabija, Victor Ioan Frunză, Radu Afrim, dar şi Vlad Massaci, Radu Alexandru Nica, Cristi Juncu, Sorin Militaru, Andreea Vulpe, Alexandra Badea şi Carmen Lidia Vidu. Sunt "voci" consacrate şi "voci" mai noi. Voci care au pus amprenta pe un an teatral, mai mult sau mai puţin spectaculos. Din programul festivalului a lipsit spectacolul-eveniment al anului 2007, premiat în cele trei importante ipostaze ale Galei UNITER – "Unchiul Vanea" de Cehov, în viziunea scenică a lui Andrei Şerban (Teatrul Maghiar de Stat din Cluj). A fost opţiunea regizorului să nu accepte includerea în programul FNT a acestui fenomenal spectacol, care totuşi s-a jucat în această perioadă la Bucureşti, dar într-un alt festival – cel al Uniunii Teatrelor din Europa. (Atunci când sunt la mijloc personalităţi puternice disputele dintre acestea pot fi ori semnalate, ori trecute cu vederea, dar mai puţin sau deloc comentate).

Vocile noastre

Ce am avut românesc la această ediţie… Ceva foarte diferit, ca dramaturgie şi concepţie regizorală, care merită să fie prezentat şi pentru o selecţie la export. S-a înghesuit lumea şi de această dată la: "Boala familiei M" de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim, al cărui nume "zburdă" deja prin Europa (Teatrul Naţional Timişoara), spectacol care conţine şi o scenografie impresionantă semnată de Velica Panduru; "Butoiul cu pulbere" de Dejan Dukovski, regia Cristi Juncu – un creator de neglijat care îşi desfăşoară activitatea mai mult în teatrele din ţară (Teatrul "Sica Alexandrescu", Braşov); "Caligula" de Albert Camus, semnat de un artist al scenei foarte special şi meticulos – Victor Ioan Frunză (Teatrul Municipal de Stat, Baia Mare); "Camera de hotel – o trilogie" de Barry Gifford, regia Alexandru Dabija – creatorul care surprinde cu orice titlul adus în faţa publicului (Teatrul Odeon), "Complexul România" de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea – cu o autoare ce a impus cu această creaţie o linie dramaturgică demnă de luat în seamă şi cu o regizoare pentru care nu mai există vreo graniţă artistică (Teatrul Naţional Bucureşti); "E doar sfârşitul lumii" de Jean-Luc Lagarce, regia Radu Afrim – al doilea său titlu în FNT 2008 (Teatrul Odeon); "Eduard al III-lea" de Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu – maestrul care şi-a desemnat locul în arta teatrală cu mulţi ani în urmă (Teatrul Naţional din Bucureşti) – spectacol ales să fie prezentat în ultima zi a festivalului; "Electra", după Euripide, regia Sorin Militaru – un regizor special ale cărui creaţii au întotdeauna ceva nou, diferit de ce se întâmplă la noi (Teatrul "Tomcsa Sándor", Odorheiu Secuiesc), "Hamlet", după Shakespeare, regia Radu-Alexandru Nica – iată un nume mai nou căutat şi de străini (Teatrul "Radu Stanca", Sibiu); "Lulu – o tragedie monstruoasă" de Frank Wedekind, regia Silviu Purcărete - nume simbol în teatrul mondial (Teatrul "Radu Stanca" – spectacolul s-a jucat la Sibiu, din lipsa spaţiului pe care îl impune scenografia); "Macbeth" de Shakespeare, regia Mihai Măniuţiu – creatorul nelipsit din cadrul FNT (Teatrul Naţional Iaşi); "Odihna sau puţin înaintea sfârşitului" de George Banu, regia Mihai Măniuţiu (Teatrul "Tony Bulandra", Târgovişte); "Platonov" de Cehov, regia Vlad Massaci – remarcat întotdeauna prin spectacole curate realizate în limita bunului simţ (Teatrul Nottara); "Portugalia" de Egressy Zoltán, regia Cristi Juncu (Teatrul "Anton Pann", Râmnicu Vâlcea – instituţie care cu această ocazie a "reapărut" în vizorul oamenilor de teatru), "Privighetoarea şi trandafirul" de Oscar Wilde, regia Carmen Lidia Vidu – un "copil teribil", în sens pozitiv, al generaţiei sale de creatori (Teatrul Naţional Bucureşti); "Regina frumuseţii din Leenane" de Martin McDonagh, regia Andreea Vulpe – de reţinut acest nume, căci îl vom auzi, la superlativ, pe viitor (Teatrul "Toma Caragiu", Ploieşti).

De toate

Despre spectacolele străinilor am comentat în alte numere ale ziarului. Totuşi, aducem în atenţie "Furtuna" de A. Ostrovski, în regia lui Lev Erenburg (Teatrul Puskin din Magnitogorsk, oraş construit în 1931 pe ambele maluri ale râului Urali (malul drept aflat în Europa, iar malul stâng în Asia), jucat sâmbătă şi duminică la Teatrul Naţional. Este o creaţie desăvârşită, în care regia, scenografia şi jocul actorilor s-au coagulat, luând forma unei bijuterii scenice, pe care ai dori să o vezi ori de câte ori alegi să-ţi alini privirea şi sufletul cu ceva frumos. S-au integrat reuşit în FNT şi producţiile incluse în celelalte secţiuni: "Debut", "Nopţile teatrului independent", "Spectacole de dans". Se adaugă "Conferinţele & întâlnirile FNT", lansările de carte, atelierele.

Cărţile criticilor

Oferta cărţii de teatru în FNT a fost una foarte bogată. S-au lansat volume atât de autori români, cât şi de oameni de teatru străini, invitaţi în festival. Seria lansărilor a debutat cu prezentarea revistei FNT – "Scena.ro", care se doreşte a avea apariţie lunară. Lumea teatrului s-a arătat interesată de noile titluri, printre care cele scrise de George Banu: "Spatele omului" şi "Dincolo de rol sau Actorul nesupus" (volum editat sub forma unui album de artă). O impresionantă cercetare este cuprinsă în monografia în două volume a criticului Mariana Voicu – "Istoria Teatrului Naţional «Mihai Eminescu» Timişoara. 1945-2005" şi "Amintiri tăcute". Lucrarea este ca o declaraţie de dragoste pe care o face autoarea artei căreia i s-a consacrat timp de 27 de ani. Alte noutăţi semnalate de critici au fost "Casa dinăuntru" de Cristina Modreanu, "Un teatru la marginea drumului" de Iulia Popovici sau seria "Dramaturgi de azi", coordonată de Andreea Dumitru şi Ioana Anghel. De notat şi prezentările unor antologii cu piese, dar şi cărţi traduse.