Fragmente de istorie italo – română

În această perioadă, până în data de 27 ianuarie 2021, se va desfășura, pe contul oficial de Youtube (@IstitutoRomenoVenezia) și pe pagina oficială de Facebook (@istituto.romenodivenezia) ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia proiectul on-line «Fragmente de istorie italo–română». Un astfel de demers, realizat în concordanţă cu misiunea Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, de promotor al culturii şi istoriei româneşti în spaţiul italian, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României (M.N.I.R.) aduce mai aproape de public piese din patrimoniul celui mai mare muzeu de istorie din România. Piesele selectate pentru aceste proiect sunt relevante pentru legăturile italo-române, fiind selectate din cele patru perioade istorice:

1. Antichitate – Copia Columnei lui Traian;

2. Ev Mediu – Veşmânt bisericesc (casulă) din secolul al XVII-lea;

3. Epoca modernă – Ordinul Sfinţii Mauriciu şi Lazăr, în grad de Mare Cruce, distincţie conferită domnitorului Alexandru Ioan Cuza de Emanuel al II-lea;

4. Perioada contemporană – Portretul istoricului Nicolae Iorga, semnat de pictorul Dan Băjenaru).

Astfel, cu ajutorul a 4 materiale video, publicul vorbitor de limba italiană şi de limba română va face o incursiune în istoricul relaţiilor directe şi indirecte dintre cele două state.

Primul episod din serie prezintă Copia Columnei lui Traian, cu un ghidaj realizat de managerul Muzeului Naţional de Istorie a României, Dr. Ernest Oberländer–Târnoveanu, arheolog şi numismat reputat, expert în istorie antică şi medievală.

Copia integrală a Columnei traiane pe care o adăposteşte Muzeul Naţional de Istorie a României a fost realizată între anii 1934–1940 de meşteri de la Vatican. Din cauza contextului istoric şi politic, copia monumentului a ajuns la Bucureşti în anul 1967.

Columna lui Traian a fost construită în Forul lui Traian de la Roma în anul 113 d. Hr., fiind atribuită lui Apolodor din Damasc. Columna ilustrează peste 100 de scene cu 2500 de personaje, din cele două războaie daco-romane din anii 101–102 d. Hr. şi 105–106 d. Hr., care au dus la cucerirea Daciei şi transformarea ei în provincie romană. Coloana este compusă dintr-un soclu, un fus, un capitel doric şi are o înălţime de aproape 40 m. Columna este considerată un important izvor arheologic şi istoric, o reprezentare a războaielor daco-romane, care a stat la baza formării poporului român.

Al doilea episod din seria «Fragmente de istorie italo–română» prezintă publicului un veşmânt bisericesc (casulă) din secolul al XVII-lea. Premiera materialului va fi pe data de 6 ianuarie, cu ocazia Bobotezei / Epifaniei (sărbătoare ortodoxă şi catolică). Veşmântul, compus din mai multe bucăţi de ţesături laice, prezintă particularitatea de a avea, în partea centrală, părţi dintr-o faţă de masă din brocart importat din spaţiul italian. Veşmântul este din catifea şi ţesături cu fire de mătase colorată. Această piesă de patrimoniu demonstrează prezenţa relaţiilor comerciale între spaţiul românesc şi cel italian în perioada medievală.

Cel de-al treilea episod se axează pe prezentarea Ordinului Sfinţii Mauriciu şi Lazăr, în grad de Mare Cruce, distincţie conferită domnitorului Alexandru Ioan Cuza de regele Emanuel al II-lea de Savoia, primul rege al Italiei. Premiera materialului va avea loc pe data de 24 ianuarie 2021, cu ocazia celebrării Unirii celor două Principate româneşti: Ţara Românească şi Moldova.

Ordinul, instituit în 1454 de ducele Amedeo al VIII-lea de Savoia, a fost a doua distincţie a casei de Savoia, după Ordinul Annunziata. S-a format prin unirea a două ordine combatante: Miliţia Sfântul Lazăr şi Miliţia Sacră a Sântului Mauriciu. În anul 1907 a fost transformat în Ordin de merit civil şi militar, cu vocaţie caritabilă.

Ordinul Sfinţii Mauriciu şi Lazăr, în grad de Mare Cruce, a fost conferit de Regele Emanuel al II-lea de Savoia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1861, în urma recunoaşterii de către Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti a Regatului Italiei. Conferirea acestui Ordin demonstrează faptul că bunele relaţii dintre Italia şi Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti au continuat într-o perioadă instabilă, când state Europei luptau pentru unificarea teritoriilor şi cristalizarea conştiinţelor naţionale.

Portretul istoricului Nicolae Iorga, semnat de pictorul Dan Băjenaru, reprezintă subiectul celui de-al patrulea material video realizat în cadrul acestei serii. Prezentat de Andrei Marius Trifu, premiera va avea loc pe data de 27 ianuarie 2021, în anul în care se celebrează 150 de ani de la naşterea marelui istoric Nicolae Iorga. Lucrarea îl prezintă frontal–bust pe istoricul şi profesorul Nicolae Iorga, la masă, semi profil spre stânga, cu un toc în mâna dreaptă, în spatele acestuia fiind amplasate rafturi cu cărţi. Pe verso: etichetă autografă pe care conţine următorul text „reţinut de comisia de achiziţii a Comitetului de cultură şi educaţie socialistă (C.C.E.S.) / din expoziţia Dan Băjenaru / (sala Orizont) [...]”. Semnat în dreapta jos, cu negru: „D. Băjenaru”. Datarea atribuită de specialiștii Muzeului Naţional de Istorie a României: perioada interbelică [probabil 1937–1938]. Acest material video aduce un omagiu fondatorului IRCCU Veneţia (Casei Române de la Veneţia) în anul în care se celebrează un secol şi jumătate de la naşterea lui Nicolae Iorga.