x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Grigore Leşe şi ultimii rapsozi

Grigore Leşe şi ultimii rapsozi

de Luminita Ciobanu    |    10 Dec 2010   •   14:33
Grigore Leşe şi ultimii rapsozi
Sursa foto: Adrian Maranca/

141898-pc041920.jpgStudioul de Concerte „Mihail Jora” (Sala Radio) a găzduit sâmbătă, 4 decembrie, un eveniment aparte: „Grigore Leşe şi ultimii rapsozi”. În ciuda ploii care n-a contenit sâmbăta trecută, iubitorii muzicii din vatra satului au „luat cu asalt” Sala Radio, după ce şi-au re­zervat din vreme bilete pentru a participa la un altfel de concert. Un spectacol ieşit din tiparele clasice. Un concert fără sponsori şi fasoane. Un spectacol pentru care cererea de bilete a fost mult mai mare decât oferta. Un concert marca Grigore Leşe. Vizibil emoţionaţi, rapsozii au urcat pe scenă alături de maestrul Grigore Leşe. Au adus cu ei tot felul de cântări şi le-au zis aşa cum le-au învăţat în satele lor.

Aproape uitată, muzica promovată de Grigore Leşe are darul de a desfereca tainiţele sufletului, oferind noi perspective asupra lumii şi schimbând stări pentru că nu este firesc să uităm de unde de tragem şi să lă­săm uitării tradiţiile strămoşeşti şi cântecele moşilor noştri.

Aromânii Fârşeroţi din Cogealac au impresionat prin ţinuta lor exemplară şi printr-un repertoriu de­o­se­bit. N-ai zice că sunt trecuţi de 80 de ani. Muzica lor este specială. De altfel, ei sunt printre puţinii care mai ştiu să cânte polifonic. Au adus cântece despre aro­mâ­nii ciobani şi haiduci, despre oamenii locului care plecau odinioară la muncă, în munţi, lăsându-şi acasă ne­ves­tele înlăcrimate strângându-şi în braţe copiii. 

Din Maramureşul Voievodal a venit Grupul Iza, care duce muzica ţărănească în toate colţurile lumii. Ceteraşii au zis din strună cântece de ascultare dar şi de joc. Şi cum un astfel de ritm te îndeamnă să nu stai locului, Mihai Covaci, zis „diavolul”, care struneşte cetera cu doar trei degete de alungă toate spiritele rele, a dovedit că nu-l întrece nimeni nici la joc.

Grupul bărbătesc din Râşca a adus corinde străvechi din Ţara de Sus a Moldovei. N-au fost simple colinde, ci obiceiuri străvechi, despre cerb, despre leu, despre Soare. Le-au zis aşa cum au învăţat de la moşii lor, atipic, nu toţi deodată, când unul încheia zicerea, altul abia începea. Straiele lor au fost după rânduială. Râşcanii au purtat un toiag imens, pe care au ataşat lână, asemeni unui fuior, simbolizând şarpele. Lâna n-a lipsit nici de la căciulile lor, de această dată re­pre­zentând leul.

Grigore Leşe a horit, a povestit şi a co­lindat. A dezvăluit corinde minunate, pe care le-a învăţat în Ţara Lăpuşului. Alături de Grupul Iza, Gri­gore Leşe a interpretat emoţionant „Viţă verde-i iadăra” (acest cântec fiind intonat şi la înmormântarea lui Constantin Noica), la care maestrul a adăugat sunet de toacă, sporind misterul. A adus de asemenea corinde pe care le-a cântat la ferestre încă din fragedă tinereţe, alături de ceata de feciori din care făcea parte. N-aveau repertoriu stabilit, ci cântau după cum se cădea: colinde de fată, de fecior, despre facerea lumii ori despre front şi refugiere: „(...) Du-te pasăre şi zboară/ În Rusia te coboară/ Deasupra de lagăre/ Unde stau cătanele/ Şi le cântă cu glas tare/ Să ştie că-i sărbătoare/ Şi le cântă cu glas bun/ Să ştie că e Crăciun...” Un concert minunat, încheiat în aplauze furtunoase!

×
Subiecte în articol: arte lada de zestre