ICR: RAPORT - Analiză instituţională la final de mandat

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, a prezentat ieri raportul de activitate a instituţiei pe perioada 2005-2008. Cifrele semnificative din raport sunt: 2.710 evenimente; peste 6.000 de menţionări în mass-media; 130 de cărţi traduse şi publicate sau în curs de apariţie în străinătate; 390 de conferinţe, 900 de proiecţii de film; 51 de proiecte finanţate prin Programul Cantemir; 460 de expoziţii; 700 de concerte şi peste 2.600 de prezenţe româneşti peste hotare.

La conferinţa de presă prilejuită de anunţarea rezultatelor analizei instituţionale la finalul mandatului de patru ani a participat, în calitate de preşedinte de onoare al ICR, Traian Băsescu, care a declarat că nu intenţionează să schimbe actuala conducere în ianuarie, când i se încheie mandatul de patru ani. Dimpotrivă, el a urat succes echipei pentru următorii patru ani, afirmând că ICR a devenit un instrument credibil, cu ajutorul căruia poate fi promovată cultura română. H.-R. Patapievici a vorbit succint despre "construcţia şi reconstrucţia" instituţiei, referindu-se la "moştenirea" pe care ICR a avut-o de la Fundaţia Culturală Română (ICR s-a înfiinţat în 2003, prin reorganizarea FCR şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române).

SUCCESE
Dacă în 2004 au fost funcţionale în străinătate şapte institute, în următorii patru ani reţeaua s-a extins la 19 (inclusiv două filiale). În opinia preşedintelui ICR, bilanţul este destul de bun. ICR a funcţionat în aceşti ani după Legea 356/2003, însă Patapievici susţine că acest cadru legislativ este prost. Dacă ar fi încercat schimbarea legii, timpul ar fi lucrat în defavoarea instituţiei. Totodată, Patapievici a acordat atenţie, în analiza sa, finanţării ICR, pe fiecare an în parte, arătând "un semn al creşterii instituţionale" din acest punct de vedere. În fiecare an bugetul a fost în creştere, doar pe 2009 s-a redus cu 40%. Dacă pentru 2008 ICR a obţinut 10,55 milioane de euro, pentru 2009 Guvernul alocă doar 8,4 milioane de euro. Patapievici spune că acesta este un buget "de desfiinţare" a instituţiei. Despre reducerea sumei, Traian Băsescu a spus că ar fi păcat dacă guvernul care se va instala nu va corecta  bugetul ICR pe 2009. La conferinţă sau fost subliniate succesele în plan internaţional ale institutului, ICR fiind "o interfaţă" între cultura română şi cultura fiecărei ţări în care activează. S-a menţionat şi faptul că în patru ani ICR şi-a atins un obiectiv, cel de a deveni o instituţie respectabilă, credibilă şi eficientă. În cele 600 de pagini ale raportului de activitate sunt scoase în evidenţă strategia ICR în anii 2005-2008; "realizările acestui mandat" în termeni de reformă instituţională, în termeni de programe.

NEREUŞITE
Printre nereuşite, preşedintele ICR indică neînfiinţarea la Chişinău a unui ICR, dar şi nemodificarea Legii 356/2003, motivul fiind "rezistenţa MAE la schimbarea statu-quo-ului". El vorbeşte în raport şi despre "Strategia 2009-2012", scopul primordial în această perioadă fiind "transformarea ICR, prin echipare adecvată din punct de vedere al resurselor umane, instituţional, logistic, financiar, într-un actor activ, capabil să evolueze performant într-un context mondializat". Se prevede şi extinderea reţelei externe de institute, printre care "repere obligatorii" fiind: Moscova, Beijing, Coreea de Sud, New Delhi, lumea arabă. ICR deţine acum vicepreşedinţia reţelei institutelor europene de cultură EUNIC, iar în 2010 va prelua preşedinţia acesteia, de aceea se doreşte ca institutul să "articuleze o voce românească" între membrii uniunii.