Imperiile lui Tudor Gheorghe

Se zice că spectatorul nu trebuie lăsat să pătrundă în “laboratorul de creaţie” al artistului. Că el nu trebuie să ştie nimic din chinurile, din zbaterile, din truda, epuizantă de multe ori, a artistului în lungul drum al acestuia de la idee la actul final al unei opere artistice.

Se zice că spectatorul nu trebuie lăsat să pătrundă în “laboratorul de creaţie” al artistului. Că el nu trebuie să ştie nimic din chinurile, din zbaterile, din truda, epuizantă de multe ori, a artistului în lungul drum al acestuia de la idee la actul final al unei opere artistice.

Pentru fiecare spectacol care ne-a bucurat sau  ne-a nedumerit din câte a făcut (numai în ultimii nouă ani au fost 11 premiere, abordând tot atâtea teme), Tudor Gheorghe a muncit fără suflare. Demersul artistic “La margine de imperii”, la care marele artist ne invită din nou, începând cu 24 martie, are ceva special în istoria de­venirii lui. 

IZ APARTE. Două întâmplări au declanşat ideea conceperii şi fina­lizării acestui spectacol, în­tâm­plări pe care ni le va povesti însuşi crea­torul. “În urmă cu patru ani, la Casa Ro­mână din Vancouver, la o se­rată or­ganizată de românii de acolo în cinstea trecerii mele prin su­fletul lor, doamna Maria, în vârstă de peste 80 de ani, mi-a fredonat câ­te­va cântece cu iz aparte. Sunau a cân­tec popular şi nu prea. Am în­trebat-o ce mi-a cântat. M-a privit cu duioşie şi infinită tristeţe şi mi-a răspuns blând: «Sunt cântecele părinţilor mei din satul lor». Se mai cântă în ţară? Dacă nu, de ce? Mi-a întors uşor spatele şi s-a pierdut printre invitaţi, parcă ştiind ce aş fi putut să-i răspund. Unul dintre organizatorii acestei agape ro­mâ­neşti mi-a spus că doamna Maria este într-un fel sufletul lor, că vine din Alberta la fiecare întrunire ro­mânească şi că este fiica preotului din Boian, primul român ajuns în Parlamentul canadian. Ştiam că în anul 1892 au imigrat în Canada primii români veniţi din comuna bucovineană Boian şi s-au aşezat în Alberta, unde au înfiinţat, normal, comuna Boian. Nu ştiam că ecoul dorului lor de ţară avea să mă ajungă pe mine acolo după 112 ani”, mărturiseşte cu nostalgie Tudor Gheor­ghe, continuându-şi poves­tirea. 

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

DIN BUCOVINA. “La Craiova, după nici două luni de la în­toarcere, mi-a bătut în poartă un vechi şi statornic prieten, inginerul Mircea Purcaru. Mi-a zâmbit şi mi-a întins o carte voluminoasă (564 de pagini). Matthias Friedwagner, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina. Primele pagini, prefaţa şi câteva considerente cri­tice erau în limba germană, dar urmau 530 de partituri muzicale şi versuri culese din Bucovina între anii 1902-1916 la iniţiativa Ministerului Culturii de la Viena.” Ce a urmat ţine de “bucă­tăria internă a artistului”, adică peste doi de trudă. “Cel mai greu mi-a fost, după ce am descifrat mu­zical peste 200 de cântece, să încep selecţia ţinând cont de frumuseţea liniei melodice, dar şi de calităţile poetice ale textului”, se destăinuie inegalabilul artist. După primele repetiţii cu orchestra a ştiut că poate să-i transmită doamnei Maria că nu s-au pierdut cântecele părinţilor dânsei. Că, după 100 de ani, cineva le face cunoscute şi celor de acasă.

Acompaniat de taraf

Pe toată durata turneului “La margine de imperii” (24 martie-23 aprilie), Tudor Gheor­­ghe va fi acompaniat de un taraf format din Viorel Iordache – vi­oară, Floricel Gheorghe la ţam­bal, Liviu Preda – braci şi Ionel Feraru – la contrabas. Premiera mult aşteptatului spectacol va avea loc la Craiova (Teatrul Naţional) la data de 24 mar­tie, iar bucureştenii se vor putea bucura de reprezentaţia deo­sebită a celui care trăieşte mereu în graniţele sufletului propriu la 11 aprilie (Sala Palatului). 

raluca.grintescu@jurnalul.ro