Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cine ar putea refuza invitaţia de a petrece o zi într-un castru roman şi să se răsfeţe, ca romanii, în băile lor. Muzeul Naţional de Istorie a României, Asociaţia Antiquitas şi partenerii lor organziează Ziua Porţilor Deschise ale sitului arheologic “Castrul şi băile romane Mălăieşti” în data de 31 august 2013, cu începere de la ora 10:00.
Organizată pentru prima dată anul acesta, Ziua Porţilor Deschise a sitului Arheologic “Castrul şi băile romane Mălăieşti” constituie un prilej distinct pentru a contura un spaţiu de întâlnire şi de discuţii, în care să se regăsească deopotrivă comunitatea locală, autorităţile publice, comunitatea ştiinţifică şi, bineînţeles, vizitatorii de toate vârstele, spun organizatorii. Cu acest prilej vor fi prezentate şi principalele descoperiri arheologice efectuate în campania arheologică a acestui an, dintre acestea cele mai importante au fost realizate în sectorul băi (balnea).
De-a lungul întregii zile vor fi realizate ghidaje în castrul şi băile romane, vor fi prezentate modalităţile de înregistrare a datelor, prelevarea şi înregistrarea artefactelor, vizualizarea modelelor 3D ale obiectivelor cercetate, precum şi a unor situri similare. De asemenea, vor fi realizate activităţi de divertisment: jocuri romane pentru copii, prezentare de armament şi echipament militar roman şi dacic etc. Ziua Porţilor Deschise a sitului arheologic “Castrul şi băile romane Mălăieşti” se încheie la ora 20:00.
Dr. Ovidiu Ţentea, de la Muzeul Naţional de Istorie, a României ne-a făcut o scurtă prezentare a sitului dar şi a vremurilor în care au fost ridicate castrul şi băile. ”Intrarea spaţiului Europei centrale în contact cu civilizaţia romană corespunde avansării frontierelor Imperiului către Dunăre, începând cu primii ani ai secolului I d.Hr. Crearea şi organizarea provinciilor din acest spaţiu au constituit procese de lungă durată, care au generat mutaţii profunde la nivelul comunităţilor existente sau nou create, fenomene care au lăsat ca amprentă consistentă romanitatea din spaţiul carpato-dunărean. Confruntările dintre Regatul Dac şi Imperiul Roman au atins apogeul la începutul secolului al II-lea d.Hr. când o mare parte a teritoriului de la nordul Dunării a fost transformat în provincie romană. Teritoriul Munteniei de astăzi a reprezentat între 102 şi 118 d. Hr. o extensie a provinciei Moesia Inferior la nord de fluviu. Din această perioadă datează castrele de la Târgşor, Mălăieşti şi Drajna de Sus.
Situl arheologic Castrul de la Mălăieşti, situat în raza administrativă a satului Sfârleanca, comuna Dumbrăveşti, judeţul Prahova este unul de importanţă naţională(...). Fortificaţia de lemn şi pământ a fost construită de soldaţii romani în timpul campaniilor împăratului Traian care au dus la cucerirea regatului dac, cândva între anii 101 şi 106. Aceasta pare să fi durat doar pe timpul domniei împăratului amintit întrucât, în cursul conflictelor cu sarmaţii de la începutul domniei împăratului Hadrian (117–118), armata romană s-a retras din spaţiul actual al Munteniei. Astfel castrele de la Drajna, Mălăieşti, Târgşor, precum şi altele de pe teritoriul provinciei nou create au fost abandonate. Importanţa deosebită a acestui castru este aparte pentru comunitatea ştiinţifică întrucât materialul arhelogic descoperit aici constituie un reper cronologic extrem de important pentru numeroase situri romane din lume din perspectiva istoriei armatei romane şi nu numai. Deopotrivă este de remarcat semnificaţia sitului pentru publicul larg prin explicitarea amplasamentului strategic, cât şi prin marcarea importanţei particulare a acestei fortificaţii în cadrul frontierelor Imperiului Roman, în special cu privire la zona Dunării de Jos.”
Şantierul arheologic de la Mălăieşti face parte din proiectul “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi creerea / modernizarea infrastructurii conexe – Dumbrăveşti (jud. Prahova)”, finanţat de Consiliul Judeţean Prahova.
Echipa este formată din specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti (MNIR) şi de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti (MJIAP). Pentru că fără munca lor ceea ce am şti noi despre istorie ar fi mult mai puţin, amintim şi specialiştii care lucrează la proiect: dr. Ovidiu Ţentea, responsabil ştiinţific (MNIR), dr. Alin Frînculeasa (MJIAP), dr. Alexandru Raţiu (MNIR), Bianca Preda (MJIAP).
Citește pe Antena3.ro
