Lutul – clasic şi modern

A fost cea de-a XXXVIII-a ediţie a târgului de ceramică, ce a adunat în acest an creatori ceramişti din 17 judeţe din ţară, mai exact 80 de meşteri populari

Cocoşul, pomul vieţii sau păianjenul au adus, la sfârşitul săptămânii trecute, în leagănul ceramicii de la Horezu, sute de turişti români şi străini. A fost cea de-a XXXVIII-a ediţie a târgului de ceramică, ce a adunat în acest an creatori ceramişti din 17 judeţe din ţară, mai exact 80 de meşteri populari. Trei zile în care pe Valea Oltului a “respirat” tradiţia, modelată de mîinile creatorilor populari. Printre vizitatori s-au numărat Teodor Meleşcanu, care şi-a cumpărat o pălărie, o lingură de lemn şi o farfurioară, şi Elena Udrea, care a plecat de la tîrg cu cîteva farfurioare din ceramică.

Istorie

“Se spune că locuitorii Satului Olari (acum Strada Olari, pentru că satul a fost inclus în oraşul Horezu – n.n.), sînt oameni harnici, care se trezesc dis-de-dimineaţă, înainte de cîntatul cocoşului şi de aici motivul reprezentativ al ceramicii de Horezu, cocoşul”, ne-a declarat Aida Frigură, ceramistă din Horezu. “Locuiesc chiar pe Strada Olari, unde s-a născut ceramica de Horezu. Sînt nepotul lui Victor şi Eufrosina Vicşoreanu, olari celebri, care au adus multe modele şi creaţii proprii în ceramica tradiţională. Acum încercăm să ne depaşim înaintaşii în ceea ce facem. Noi încercăm să lucrăm şi modern, spre exemplu vazele, sînt mult mai moderne şi mai căutate, dar create de noi. La unele târguri mai avem probleme, pentru că ni se cer numai obiecte tradiţionale, dar venim şi cu creaţiile proprii, bunicul meu a creat păianjenul. Am moştenit nişte secrete, pe care, la rîndul meu, le voi transmite copilului meu; la ardere, modelare, uscare – avem o tehnologie a noastră personală”, ne-a declarat Florin Frigură.
“Particip pentru a zecea oară la Târgul de ceramică de la Horezu. De fiecare dată a fost un succes, sper ca şi anul acesta sa fie la fel. Am venit la expoziţie cu produse inspirate din arta contemporană lucrate manual în ceramică, în atelierul propriu. Am adus ploscă, butelcă, opaiţ, lampadar etc. Printre lucrări am şi cîteva invenţii proprii, pentru că e normal pentru ca un artist să se dezvolte şi să creeze ceva care să rămînă în urma lui. Olăritul este moştenire de familie, sîntem a treia generaţie de olari, sper ca şi cei care vin după mine să ducă mai dreparte meşteşugul acesta deosebit de frumos. Am participat la peste 300 de expoziţii, am luat multe premii, printre care şi «Cocoşul de Hurez» şi «Ochiul de Păun» la Cucuteni”, ne-a spus Adrian Bledea din Baia Mare.
Puţin mai încolo ne-a atras atenţia coloritul deosebit al unor obiecte create de o mînă măiastră. “Lucrările noastre sînt create de profesorul Ernest Kovacs, sculptor cunoscut în România, care este un adept al formelor lui Brîncuşi. Se modelează în lut, se ia modelaj în ipsos, se modelează foarte bine, se ard în cutor şi se pictează. Totul e creat manual. Avem obiecte din sticlă fuzionată, mulată termic… Oamenii sînt foarte atraşi de obiectele noastre. Este primul an de participare la Tîrgul de la Horezu, sper să fie un succes. Lucrările noastre le-am expus în Italia, Ungaria şi Franţa”, ne-a declarat Vladimir Jianu din Deva.
Observăm şi cîteva icoane pictate şi sculpturi în lemn cu motive religioase. Ne apropiem şi facem cunoştinţă cu Zizica Mihai. “Sculptez doar în scoarţă de plop, care se comportă foarte bine şi se usucă uşor. Lucrările mele sînt unicat, după cum vedeţi, iar de doi ani şi pictez icoane pe lemn. Fac ce-mi place şi, totodată, cîştig destul de bine”, ni s-a destăinuit creatorea.
O parte dintre vizitatorii tîrgului sînt clienţi vechi, care vin în fiecare an la Horezu să admire frumuseţile locului, să-şi procure obiecte din ceramică, să viziteze Galeria de Artă Populară Contemporană din oraş şi să audă cum “Cocoşul de Hurez” cîntă dumnezeieşte în fiecare an.

Premii

Cei mai talentaţi meşteri olari au fost premiaţi, iar cele mai frumoase obiecte, care au întrunit exigenţele jurului, au fost expuse la Galeria de Artă Populară Contemporană din Horezu.
Marele Premiu oferit de Primăria oraşului Horezu a fost cîştigat de Doina Bledea din Baia Mare, Maramureş; Premiul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală “Nişte ţărani” a fost atribuit domnului Cornel Sitar din Baia Mare, judeţul Maramureş; Premiul I – ex aequo –  oferit de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Vâlcea a fost adjudecat de Eufrosina Vicşoreanu din Horezu, judeţul Vâlcea, iar cel oferit de Casa de Cultură “Constantin Brâncoveanu” a fost atribuit lui Ion-Sorin Giubega tot din Horezu, Vâlcea; Premiul al II-lea a fost cîştigat de Dumitru Coneru din Găleşoaia, judeţul Gorj; Premiul al III-a – Ravazs Arpad din Corund, judeţul Harghita; Premii şi menţiuni speciale au fost obţinute de: Viorel Tănăsescu din Horezu, Ionel Popa din Horezu, Petru Nedea din Obârşia, Hunedoara, Rodica Truşcă din Româna-Balş, Olt, Florin Frigură din Horezu şi Gheorghe Gârbovan din Şişeşti, Mehedinţi.