Ţara noastră va fi prezentă anul acesta la Carnavalul de la Veneţia cu o expoziţie frumoasă, inedită: “România: costume şi măşti populare de ceremonie”. Tema din acest an a Carnavalului este “Vivi in colori/Trăieşte în culori”.
Scuola Grande di San Teodoro va găzdui expoziţia României, în perioada 2-14 februarie, realizată în colaborare de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” (MNSDG) din Bucureşti.
În aceaşi perioadă, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” va realiza în Noua Galerie (Cannaregio 2215) a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi o expoziţie de artă populară românească. În cadrul acesteia vor fi prezentate creaţii textile (covoare şi piese de vestimentaţie tradiţională), iar meşterul Paul Buţă va face demonstraţii de creare a măştilor populare româneşti.
«Costumul popular românesc reprezintă unul dintre cele mai expresive domenii de afirmare a creativităţii feminine, ne spune doamna dr Paulina Popoiu director general al MNSDG. Instruite la <şcoala tradiţiei>, femeile au realizat un valoros ansamblu de piese vestimentare, din care fac parte nu numai vesmintele de fiecare zi dar şi cele rezervate momentelor celor mai importante ale vieţii omului - nunta, botezul, moartea sau marile sărbători ale trecerii timpului şi marcării anotimpurilor. Am ales să mergem la Veneţia cu o expoziţie care să se încadreze în tematica de carnaval - Vivi in colore - pentru că şi cromatica costumului popular subliniază rafinamentul şi ştiinta folosirii culorilor pentru împodobirea trupului şi pentru sublinierea frumuseţii feminine. De asemenea, culorile ca şi motivele decorative sunt încărcate de simbolistică dezvoltând un sistem de comunicare esenţial în societatea tradiţională. Costumul tradiţional de ceremonie nu este radical deosebit de costumul de sărbătoare, doar că el poartă particularităţi specifice, concretizate prin apariţia unor elemente cu valoare simbolică şi funcţie de însemn ceremonial. Aşa se întâmplă în cazul costumului de nuntă pentru miri şi naşi sau costumele rezervate ceremonialului funerar din Ţara Vrancei. Accesoriile au statut nu numai de împodobire dar şi de mărci ceremoniale, care comunică sensul evenimentului pentru comunitate. Aşa sunt cununa de mireasă, modul de acoperire a capului după nuntă, ştergarul de naş etc. sau însemnele colindătorilor din preajma Crăciunului şi Anului Nou. Importante sunt măştile purtate în jocurile de Anul Nou ca şi cele din ritualurile de primăvară ale Cucilor din zona Ilfov pentru că în accepţia românească masca nu este numai
Pentru a realiza această expoziţie, au fost duse la Veneţia “200 de obiecte din colecţiile muzeului pentru a ilustra aceste idei şi pentru a sublinia pe de o parte valoarea şi simbolistica cromaticii costumului popular şi, pe de altă parte, pentru a reface muzeistic diverse momente ceremoniale care însoţeşte viaţa omului , evenimente în cadrul cărora costumul devine o marcă ceremonială. Conceptul expoziţiei se realizează şi prin folosirea de fotografii şi elemente ceremoniale, alte decât costumele şi măştile care recrează atmosfera nunţii tradiţionale, cu ţinutele, însemnele şi accesoriile caracteristice , Chipăruşul - jocul funerar cu măşti din Ţara Vrancei, Cucii -jocurile cu măşti legate de sărbatoarea primăverii şi a Lăsatului secului din postul Paştilor, jocurile cu măşti din Moldova din preaja Crăciunului şi Anului Nou”, ne mai spune doamna Paulina Popoiu.