x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Niciun, Nicio et compagnie

Niciun, Nicio et compagnie

de Mihaela Suciu    |    09 Aug 2005   •   00:00
Niciun, Nicio et compagnie

Cea de-a doua editie a DOOM a reglementat foarte multe lucruri in ceea ce priveste evolutia recenta a limbii romane, printre care introducerea neologismelor, majoritatea de provenienta engleza, sau scrierea sub alta forma a cuvintelor deja existente in limba romana, respectiv nici un/nici o devenite niciun/nicio, capsun devenit capsuni.

Editia "revazuta si adaugita" a Dictionarului Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane din 1982 este o initiativa a presedintelui Academiei Romane, Eugen Simion, care, in prefata tomului critica societatea aceasta, nu-i asa?, degenerata in care traim, nu inainte de a ne asigura ca DOOM este "o lucrare de interes national care, nu ma indoiesc, va fi utilizata de aici inainte ca unica sursa pentru aplicarea corecta a normelor academice in domeniul ortografiei limbii romane". Dupa ce ne aduce la cunostinta efectele nocive asupra limbii pe care le au "Chiritele" din mass-media - "Este suficient sa asculti intr-o seara vedetele de la TV pentru a-ti da seama cu cata gratie «jupoaie» bietele noastre cuvinte si cat de anapoda plaseaza ele accentele in interiorul unui termen oarecare… Este chiar o moda, combinata cu o miscare nefireasca a capului, ceea ce produce un efect hilar" - , domnul academician le propune figurilor publice sa ia DOOM-ul drept Biblia limbii romane. Si mare ne fu mirarea cand am dat, in DOOM, peste cuvinte pe care le popularizeaza tocmai aceste Chirite cu buze tuguiate care-l irita pe capul Academiei Romane - cool, trend, misto, nasol (naspa mai are de asteptat, sic!).

CONTINUT. Doamna Ioana Vintila Radulescu, realizator si coordonator al DOOM-ului, a precizat ca introducerea cuvintelor argotice nu ar trebui sa ne mire, asa cum exista si multe regionalisme. "Pentru ca se folosesc si in mediul literar in scopul de a reda o imagine, o atmosfera, o idee. Si in vechiul DOOM era cuvantul gagica, dar nu stia nimeni de el, pentru ca nu era evidentiat. Ganditi-va la cuvantul aurolac pe care l-am trecut si ca substanta si ca persoana care o consuma, pentru ca se foloseste foarte mult."

Fata de editia precedenta, noul DOOM cuprinde inca 2.500 de noi cuvinte, majoritatea neologisme provenite din limba engleza, pe care nu le vom mai scrie asa cum faceam, prin asimilarea lor de catre limba romana, ci exact cum se scriu in original. Astfel, daca in vechiul DOOM penalti se scria cu i la sfarsit, editia recenta ne propune scrierea cu y la sfarsit. Explicatia venita din partea doamnei Vintila Radulescu suna asa: "Exista o tendinta de reetimologizare, adica de scriere in limba de origine, mai ales in ceea ce priveste cuvintele nou-intrate in limba".

PARERE. George Pruteanu se declara nemultumit insa de aceasta reglementare, sustinand ca atat timp cat un neologism a fost acceptat in limba romana spre asimilare, o asemenea reinterpretare nu-si gaseste sensul. Nu in aceeasi directie critica isi manifesta domnul Pruteanu parerea in privinta scrierii pronumelor si adjectivelor pronominale nici un/nici o in acelasi cuvant, asa cum prevede noul DOOM, respectiv niciun/nicio. "Eu asa scriam de foarte multa vreme, pentru ca mi se pare forma corecta. In propozitia «Ea nu e nicio necunoscuta, nicio vedeta», e disjunctiv, asadar corect e sa scriem legat. Ca sa nu mai punem la socoteala ca in latineste se scrie legat, in franceza la fel - aucun/aucune, sau in italiana - nesun/nesuna."

DIFERENTE. Ratiunea pentru care de acum inainte vom fi obligati sa scriem niciun/nicio in situatiile amintite - e bine sa faceti inainte analiza morfologica! - "provine dintr-un principiu al lingvisticii, dar si din faptul ca nici un era singurul pronume care nu se scria legat", ne-a precizat doamna Radulescu.

In situatia in care Ministerul Educatiei ar obliga la scrierea propusa de tomul Academiei Romane, scriitorul Mircea Cartarescu nu ar adopta norma atat pentru faptul ca e un conservator, cat si pentru faptul ca nu gaseste sensul acestei schimbari: "Cel mult, editura la care-mi public cartile poate sa-mi impuna acest tip de scriere, in sensul ca poate sa-mi schimbe scrierea. Oricum, nu mi se pare corect sa se scrie nici un/nici o intr-un singur cuvant. Mai degraba nu gasesc logica acestei decizii. Pot fi ratiuni de istorie a limbii, ori eu, nefiind lingvist, nu pot sa-mi dau seama despre ce e vorba. Omul de rand nu scrie oricum ortografic, asa ca nu cred ca va fi vreo problema si, pe de alta parte, limba se muleaza, iar fiecare scrie in felul lui".

La randul sau, criticul literar Nicolae Manolescu se declara contrariat de aceasta decizie: "Personal, cred ca trebuie lasate separate, pentru ca li se schimba automat rolul. Chiar daca, intr-adevar, sunt o groaza de cuvinte care se scriu legat, pornind de la ratiuni de pronuntie, ca de pilda «carevasazica». Daca Academia va incerca sa impuna acest tip de scriere a lui niciun/nicio, probabil, o sa ma mai cert o data cu Eugen Simion".

E bine de stiut ca nici un/nici o se vor scrie separat doar atunci cand sunt fie adverb plus articol, fie conjunctie plus numeral. Din ciclul schimbarilor propuse de noua editie a Dictionarului Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane, se mai numara capsun, devenit capsuni, cires, devenit ciresi, mass-media, care la origine este la plural, trecut la singular etc.
×
Subiecte în articol: arte limba limbii romăne doom