"Oedip", în deschiderea Festivalului Enescu

Cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu" se deschide oficial duminică la Bucureşti, ora 19:00, pe scena Operei Naţionale. Va fi prezentat spectacolul "Oedip" în varianta regizorală a lui Nicolas Joël - o coproducţie între Théâtre du Capitole de Toulouse şi Opera bucureşteană.

Montarea de la Toulouse cu "Oedip" ar putea să-i mulţumească pe criticii şi muzicologii români, pentru că, aşa cum spun persoane de la Opera Naţională, francezul Nicolas Joël (fost director la Théâtre du Capitole de Toulouse, actualmente directorul Operei din Paris) a pus accent aici pe muzică, spre deosebire de "controversatele" creaţii scenice semnate de Andrei Şerban şi Petrică Ionescu şi prezentate de Opera din Bucureşti la ediţiile 1995 şi respectiv 2003 ale Festivalului Enescu.

"Oedip" face parte din seria "Spectacole de operă şi balet" ale actualei ediţii a festivalului, urmând să aibă loc încă o reprezentaţie, la 2 septembrie. Dacă duminică rolul titular va fi cântat de baritonul francez Franck Ferrari, miercuri îi va da naştere personajului Oedip românul Ştefan Ignat. Celelalte roluri sunt interpretate numai de artişti lirici din România. Ambele reprezentaţii îl vor avea dirijor pe Oleg Caetani. Participă Corul şi Orchestra Operei Naţionale din Bucureşti. Libretul este scris de Edmond Fleg.

CREAŢIA ENESCIANĂ, TOT MAI PREZENTĂ ÎN FESTIVAL
La primele ediţii de după '90 s-au făcut auzite reproşuri că în Festivalul Enescu se cântă foarte puţine lucrări scrise de marele compozitor. De această dată, aproape fiecare orchestră din seria "Mari orchestre ale lumii" are în programul de la Sala Palatului (aici vor fi prezentate concertele din această serie) o lucrare de Enescu. În plus, fiecare concert din seria "Enescu şi contemporanii săi" va include lucrări de Enescu. Şi celelalte serii sunt legate într-un fel sau altul de opera compozitorului român, în special "Concerte camerale" sau "Concertele de la miezul nopţii".

Printre marile orchestre care vor evolua la Sala Palatului se numără Orchestre Philharmonique de Radio France, dirijor Dmitrij Kitajenko; Royal Philharmonic Orchestra London, dirijor Charles Dutoit; Orchestra del Maggio Musicale Fiorentino, dirijor Roberto Abbado; Sankt Petersburg Philharmonic Orchestra, dirijor Yuri Temirkanov; Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, dirijor Mariss Jansons; Orchestre du Capitole de Toulouse, dirijor Tugan Sokhiev etc. Majoritatea acestor formaţii vor fi dirijate, la cel de-al doilea concert prezentat, de un alt dirijor cu renume.

Muzica românească a secolului XXI va fi reprezentată în festival de foarte mulţi compozitori români contemporani, interpretaţi de formaţii apreciate sau de solişti prestigioşi. Toate concertele din această serie vor avea loc la Ateneul Român.

Tot la Ateneu se vor desfăşura concertele camerale, cu participarea Corului şi Orchestrei "Les arts florissants"; English Chamber Orchestra, Munchener Philharmoniker Kammerorchestrer, dar şi a Cvartetului "Voces" sau Romanian Brass şi a Orchestrei de Cameră Radio. Seria concertelor de la miezul nopţii include reprezentaţii susţinute, de asemenea, sub cupola Ateneului român, de Corul Academic Radio, Orchestra de Cameră a Filarmonicii "George Enescu", Orchestra de Cameră din Lausanne, Wiener Kammerorchester, Deutsche Kammerphilharmonie Bremen etc.

În fruntea Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu" se află un comitet artistic, în componenţa căruia intră Dumitru Avakian, critic muzical, Dan Buciu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Nicolae Herlea, bariton, Nicolae Licareţ, pianist, director general adjunct al Filarmonicii "George Enescu", şi Viorel Munteanu, rectorul Universitatii de Arte "George Enescu".

Director artistic al manifestării este Ioan Hollender, directorul Operei din Viena.

CONCURSUL
Concursul Internaţional "George Enescu", ajuns la a XII-a ediţie, reuneşte peste 300 de participanţi din peste 30 de ţări de pe toate continentele. Concursul structurat pe trei secţiuni - Pian, Vioară şi Compoziţie - se va desfăşura în perioada 30 august-6 septembrie la Bucureşti. Au fost admişi 68 de concurenţi la secţiunea Vioară, 70 la secţiunea Pian şi 184 la secţiunea Compoziţie (din care 108 lucrări camerale şi 76 de lucrări simfonice). Concertul de Gală al Laureaţilor urmează să aibă loc la 6 septembrie, ora 16:00, la Ateneul Român şi va fi preluat de canalul de televiziune MEZZO. Va fi marea şansă a premianţilor, căci îi va vedea publicul iubitor de muzică clasică din întreaga lume.

Din juriul secţiunii Pian fac parte Rolf-Dieter Arens, Germania, Karin Lechner, Argentina, Alan Weiss, SUA, Akiko Ebi, Japonia, Wolfgang Manz, Germania, Valentin Gheorghiu şi Dan Grigore, România, Thérèse Dussaut, Franţa, şi Elisabeth Eschwe, Austria. La secţiunea Vioară sunt Nam-Yun Kim, Coreea, Krzysztof Wegrzyn, Polonia, Mihaela Martin, Florin Croitoru şi Daniel Podlovschi, România, Sergey Kravchenko, Rusia, Werner Scholz, Germania, Igor Petrushevsky, Marea Britanie şi Pevel Berman, Italia. La Compoziţie, juriul este compus din Octavian Nemescu, România, Zsigmund Krause, Polonia, Hubert Stuppner, Elveţia, Costin Miereanu, Franţa, Cornel Ţăranu şi Dan Dediu, România.

Baritonul Franck Ferrari - Oedip la Bucureşti
Franck Ferrari va fi Oedip în spectacolul care deschide Festivalul Enescu. Născut la Nice, el a studiat la Conservatorul din acest oraş, unde i s-a acordat Premiul I pentru Canto şi Arta Lirică. A continuat studiul vocal cu Dalton Baldwin, Lorraine Nubar şi Ileana Cotrubaş. În 1993 a obţinut Marele Premiu al Concursului Internaţional de la Marsilia, Premiul Publicului (RTLMF) "Fundaţia Lirică Franceză" la Concursul de la Toulouse în 1992. A fost imediat angajat pentru a cânta roluri ca Figaro din "Nunta lui Figaro", Don Giovanni, Malatesta din "Don Pasquale", Marcello din "Boema", Belcore din "Elixirul dragostei", Albert din "Werther". Repertoriul său este foarte vast, cântând pe diverse scene lirice prestigioase. Unul dintre cele mai noi proiecte se numără Oedip ("Oedip" de G. Enescu), dar şi Iago ("Otello") la Théâtre du Capitole de Toulouse, urmând Scarpia ("Tosca") la Opera din Nice, Sharpless ("Madame Butterfly") şi Renato ("Bal Mascat") la Opera Naţionala din Paris.