OPERETĂ / "Voievodul ţiganilor", în cheie teatrală

Premiera cu "Voievodul ţiganilor" de Johann Strauss (fiul), în regia lui Răzvan Ioan Dincă, o producţie a Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian", a avut loc vineri seară, în deschiderea Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical intitulat "Viaţa e frumoasă". O montare fără fastul spectacolului de operetă clasic, dar care a cucerit publicul.

În fruntea distribuţiei primei reprezentaţii au excelat unii dintre cei mai prestigioşi solişti ai genului – tenorul Alfredo Pascu, sopranele Daniela Vlădescu şi Bianca Ionescu. Alături de aceştia şi alţi interpreţi ai Operetei au fost artiştii din cor, cei din corpul de balet, precum şi orchestra dirijată de Lucian Vlădescu. Doi participanţi speciali, prezenţi în scenă, au desfătat, în altă manieră, publicul: ursuleţul de numai 6 luni, Baloo, adus de la circ, şi o frumuseţe de cal, numit Dragoş.

DECORUL, FĂRĂ FAST
Răzvan Ioan Dincă este regizor de tea­tru, de aceea şi-a propus să pună în va­loare spectacolul de operetă "încor­se­tân­du-l" în idei regizorale. Încercările sale de a "teatraliza" Opereta, de doi ani de când este directorul acestei instituţii, dau rod. El afirmă că un gen "care permite foarte multe, inclusiv teatralizarea sa, oferă spectatorilor o idee în plus.

Astfel, publi­cul obişnuit cu un decor fast, care aducea multă strălucire în scenă, cu o formă sta­tică, nefuncţional, a putut vedea acum altceva – o structură metalică, foarte specială, aflată în continuă mişcare şi care simbolizează multe lucruri (autorul de­co­rului este scenograful Sandor Darócgy, de la Teatrul Naţional de Operetă din Buda­pesta). Spectacolul reprezintă o metaforă, o sinteză a viziunii regizorului asupra acestei creaţii – "Voievodul ţiganilor", operetă scrisă de Strauss în 1885, în acelaşi an având loc şi premiera la Viena.

Deşi interesat foarte tare de filonul li­bertăţii de expresie al ţiganilor, creatorul nu a făcut un spectacol cu un "colorit ţigănesc", căci muzica "nu presupune accente ţigăneşti", ci a mers spre o zonă arhetipală a acestei etnii. El a pornit de la "o istorie controversată a etniei ţigăneşti, care începe în Europa pe la 1500 şi ceva". A cercetat exodul acesteia şi a tras concluzia că ea a venit dinspre Egipt în India, unde nu s-a putut stabiliza, şi atunci a ajuns la noi. "Cheia porneşte de aici, de la ţiganii ne­ţ­i­ganizaţi, cum sunt la ora actuală, într-un stil pur balcanic şi cu influenţe din zona India-Egipt", ne-a mărtu­risit Răz­­van Ioan Dincă.

Costumele din spectacol, realizate de Doina Levintza, sunt mai degrabă din zona turcească. Regizorul a fost preocupat să transmită prin varianta sa modul în care această etnie "a ştiut să-şi păstreze libertatea, fie ea în sensul bun, fie în sensul rău al lucrurilor". În acest demers, el a fost ajutat de întreaga echi­pă. L-a avut alături şi pe apreciatul coregraf Florin Fieroiu, cu care colaborează pentru a treia oară, dar şi pe Andreea Gi­ret­ti din Milano (light design). Evident, muzica este cea originală, ca şi libretul scris de Ignaz Schnitzer, păstrându-se va­rianta românească a lui V. Timuş şi M. Păun.

RISC
Ducând spectacolul în zona teatrală, regizorul a riscat, dar s-a gândit la tineri, pentru a-i atrage la Operetă. Despre pu­blicul obişnuit cu opereta clasică în scenă, Dincă speră ca acesta să nu fie supărat, atâta vreme cât spectacolul "transmite emoţie". Nu-i nici o complicaţie, totul este realizat pe înţelesul
publicului. Apoi prezenţa ursuleţului, în două labe plimbat prin scenă, cea a calului, "strunit", care a produs oarecare emoţii, dar nu au fost incidente de nici un fel, au "colorat" evenimentul.

BARONESA LILI
Sâmbătă, în cea de-a doua zi a Festiva­lului "Viaţa e frumoasă", la care participă instituţii importante specializate în  acest gen, a avut loc spectacolul Teatrului de Stat de Comedie Muzicală din Sankt Petersburg "Baronesa Lili" de Jenö Huszka, în regia ungurului Attila Béres. Este o operetă în trei acte, creată după toate canoanele genului. Şi această montare, foarte teatrală, a interesat publicul, interpreţii ruşi jucând şi cântând foarte bine.

Duminică au fost programate, în afară de "Văduva veselă" de Lehár, în regia aceluiaşi Attila Béres (un parteneriat între Teatrul de Operetă "Ion Dacian" şi Teatrul de Operetă şi Musical din Budapesta), recitalul extraordinar al unor solişti ai Operetei bucureştene (Sala ArCuB) şi recitalul de orgă susţinut de David di Fiore din Statele Unite (Biserica Italiană).

Astăzi, publicul este invitat la un concert de muzică religioasă (Biserica Sf. Gheorghe Vechi), la o seară vieneză, în cadrul căreia va evolua Wiener Ensemble Classico din Austria (Sala Mică a Palatului), la Gala internaţională a operetei, cu momente celebre din operete româneşti şi străine, cu prim-solişti ai teatrelor de operetă din Praga, Budapesta, Kiev, Sankt Petersburg, Bucureşti (Sala Teatrului de Operetă), precum şi la recitalul "A tango touch", susţinut de Tibor Iván (acordeon) din Slovacia şi ştefan Doniga (pian) din România (Art Jazz Club). Festivalul se desfăşoară până la 27 noiembrie, programul inclizând evenimente muzicale, cu spectacole şi concerte de calitate.

Reţeaua EMTU

În prima zi a festivalului a fost anunţată lansarea Uniunii Teatrelor Muzicale Europene – EMTU (European Musical Theatres Union). Membru fondator şi iniţiator al reţelei este Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian", alături de care au devenit membre următoarele instituţii: Teatrul de Operetă şi Musical din Budapesta, Teatrul de Stat de Comedie Muzicală din Sankt Petersburg, Teatrul Muzical Karlin din Praga, PENTATON – agenţia de managementul concertelor şi artiştilor din Ungaria, şi Festivalul şi Teatrul în aer liber din Szeged, Ungaria (primul partener al EMTU). Prima înţelegere de înfiinţare a acestei platforme europene s-a semnat la 26 iulie 2008, la Szeged, în cadrul Festivalului de Teatru în aer liber. Uniunea are sco­pul de a contribui la conservarea, dezvoltarea şi promovarea culturii euro­pene şi a tradiţiei sale prin intermediul operetei şi musicalului, dar şi constituirea într-o platformă de schimburi de bună practică şi menţinerea unui înalt nivel profesional pe piaţa spectacolelor muzicale. Instituţiile membre sunt teatre de repertoriu ce au sediu, trupă şi responsabilitatea de a menţine la standarde cât mai ridicate principalul obiect de activitate: creaţia de operetă şi musical. Prin implicarea sa activă, Opereta bucureşteană îşi propune să asigure acestei importante structuri un fundament solid pe baza căruia obiectivele comune să aibă oportunitatea şi deschiderea unei dezvoltări ascendente. Printre obiectivele pe care şi le propune se numără promovarea culturii ro­mâ­ne, dar şi cea a partenerilor, precum şi dezvoltarea profesională a artiştilor.