x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Pascal Bruckner

Pascal Bruckner

de Mihaela Suciu    |    14 Iun 2005   •   00:00
Pascal Bruckner

Autorul cartii "Luni de fiere" vine in Romania pentru lansarea romanului "Iubirea fata de aproapele". Noi i-am luat un interviu.

Venalitate si sfintenie

Autorul cartilor "Luni de fiere" si "Noua dezordine amoroasa" recidiveaza cu romanul "Iubirea fata de aproapele". Sebastien, eroul cartii, alege un adevar, numai al sau, acela de a se prostitua, in numele unei reinterpretari cvasireligioase a daruirii de sine.

Jurnalul National: Ati explorat tema sexualitatii aproape in toate romanele dvs., dar "Iubirea fata de aproapele" este primul roman care dezvolta ideea prostitutiei. Ce v-a determinat sa abordati aceasta tema?

Pascal Bruckner: Nu e prima oara cand abordez aceasta tema in cartile mele. Am mai abordat-o in "Noua dezordine amoroasa" si in subtext in romanul "Luni de fiere". De fapt, nu am facut decat sa ma intorc asupra obsesiilor mele, variind unghiurile de abordare. Mi s-a parut interesant sa pun una langa cealalta doua meserii total diferite - una dintre cele mai onorabile, diplomatia, si una foarte dezonoranta social, prostitutia.

In momentul in care ati decis subiectul cartii, v-ati documentat despre prostitutie sau povestea in totalitate e, pur si simplu, un produs al imaginatiei dvs.?
Amandoua. "Iubirea fata de aproapele" este o autobiografie imaginara, caci am cunoscut intr-o oarecare masura mediile interlope, cu mult timp in urma. In Franta, probabil ca si in Romania, lumea iubirii si cea a venalitatii se intrepatrund adesea si se inrudesc prin nenumaratele culoare pe care se intalnesc.

Vorbiti despre sex in aproape toate cartile dvs. Ce mai poate aduce nou acest subiect?
Sexul este un subiect inepuizabil, fie ca-l condamnam, fie ca-l adulam. Cartea mea "Iubirea fata de aproapele" vorbeste prea putin despre sexualitate, ci mai degraba despre o dispozitie de spirit a unui burghez boem, dispozitie care il impinge catre decizia de a se oferi fizic tuturor femeilor care-l doresc pe el pentru a-si aduce lor insele fericirea. In acest caz, sexul nu este decat un mijloc de a ajunge la un scop mult mai inalt, si anume puterea de a face bine.

De ce Sebastien alege prostitutia ca destin?
Imbratiseaza aceasta meserie ca pe o vocatie cvasireligioasa: numeroase semne ii apar in cale inca din copilarie tocmai ca sa-i demonstreze ca acesta este destinul lui. Nu doar sa lucreze in cancelarii, ci sa se ofere muncii celei mai umile cu putinta in fiecare dupa-amiaza! Este un copil batran rasfatat care vrea sa daruiasca altora toata dragostea pe care parintii lui i-au dat-o.

Caderea lui in venalitate este echilibrata de pasiunea lui pentru Dora. De ce era necesar acest personaj feminin?
Dora este cea care-l va ajuta pe Sebastien sa faca trecerea de la un simplu libertinaj la dimensiunea spirituala. Ea este capul cuplului si, cum ea este foarte credincioasa, va inscrie aceasta activitate, in principiu degradanta, intr-un cerc mai vast, cel al unei caritati totale.

Titlul "Iubirea fata de aproapele" lasa loc unei interpretari cvasireligioase, cu toate acestea tema cartii contrazice aceasta posibila premisa…
Nici vorba sa o contrazica. Poate teologii reprima prea mult din ideologia lor despre iubire. Ei omit aceasta dimensiune fizica indispensabila dupa mine si fara de care ideea de caritate este amputata. Sebastien refuza iubirea egoista de cuplu, intimitatea, in beneficiul multiplului, unde totul devine posibil.

Sebastien urmeaza in demersul sau sfatul autorului din "Noua dezordine amoroasa", respectiv se debaraseaza de falocentrism sau motivatia lui este de alta natura?
Motivatia lui nu are nici o legatura cu ideologia despre care vorbiti, ci este construita pe pasiunea numerelor mari, pe vointa de a atinge cat mai multe corpuri posibile, pe a participa pe cat posibil la imensul festin al frumusetii.

"Crezi ca iubesti pe cineva, dar nu pe acea persoana o iubesti, ci starea in care te pune si careia i-a fost doar pretext". Paragraful vorbeste despre pasiunea consumata sau despre iubirea reala?
Iubirea, inainte de a deveni reala, trece prin tot felul de fete mai mult sau mai putin asemanatoare cu ceea ce va fi. Aceste fatete intereseaza romancierul sau moralistul. Dintre toate perversiunile sentimentului de dragoste exista unul foarte frecvent: iubirea pentru iubire si nu iubirea pentru o persoana anume, gustul pentru starea de iubire independent de fiintele care o suscita.

Ce anume face distinctia notabila intre iubire si pasiune?
In principiu, pasiunea in elanul ei distrugator este pasiunea suferintei si a mortii atunci cand iubirea, manifestata in vointa de a imparti totul la doi, nu se intrevede. Dar dragostea si pasiunea pot coabita intr-o legatura de inceput, intarindu-se una pe cealalta prin energia lor.

Credeti ca "Iubirea fata de aproapele" va beneficia de o ecranizare asemenea romanului "Luni de fiere" ("Luna amara", de Roman Polanski)?
Sper, de altfel exista deja cateva proiecte, dar nimic concret pentru moment. Dar daca va ganditi ca pentru a fi adaptat "Luni de fiere" a fost necesar sa treaca 11 ani …

UN ADEVAR PERSONAL
"Tocmai implinisem douazeci de ani, umblam pe strazi ca un nebun, cu ochii arsi de trupuri. Sub rochii, sub camasi, se aflau piei incredibil de catifelate, pe care n-aveam sa le ating niciodata. Eram mai bolnav din cauza acestor fapturi inaccesibile, decat satisfacut de partenerele deja avute. (…) emotionat mai mult decat de obicei de diversitatea chipurilor, de gratia femeilor care se plimbau, am avut o revelatie: toate aceste trupuri mi se datorau tot asa cum eu eram dator sa-l ofer pe-al meu cui il voia." "Iubirea fata de aproapele", Pascal Bruckner.
×
Subiecte în articol: arte iubirea aproapele