Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Premiere în Cetatea filmului istoric
● corespondenţă de la Râşnov
Istoria îşi proiectează memoriile la Râşnov. Organizată în perioada 6-15 august, cea de-a doua ediţie a Festivalului de Film Istoric marchează 135 de ani de la naşterea Reginei Maria a României, 65 de ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial şi 100 de ani de la începerea relaţiilor diplomatice între România şi Marele Ducat de Luxemburg.
Festivalul, început vineri în Cetatea Râşnovului, fortificaţia medievală construită în secolele XIII-XIV, în perioada în care Ţara Bârsei era stăpânită de cavalerii teutoni, a debutat cu spectacolul de muzică medievală al ansamblului "Cimpoierii din Transilvania".
De la ritmuri tradiţionale irlandeze la binecunoscuta polka, sunetul de cimpoi, bombardă, tulnic, tobe şi percuţii a răsunat în Cetatea din "Poiana Rozelor". În continuare - suspans, lumini şi umbre stranii în ritm păgân de tobă - o dată cu intrarea în scenă a membrilor trupei Curtea Comedianţilor, care au încins atmosfera cu o reprezentaţie de jonglerie cu foc. Prima zi de festival s-a încheiat după miezul nopţii cu proiecţia filmului lui Cristian Mungiu, "Amintiri din Epoca de Aur". O producţie care ecranizează cele mai cunoscute legende urbane din România anilor '80, recuperând umorul care i-a ajutat pe români să supravieţuiască perioadei. Ironic sau nu, la câteva secunde după finalul peliculei, a început ploaia. O ploaie care nu a reuşit să spele păcatele istoriei.
A doua zi, cochetul cinematograf din Râşnov a fost gazda oaspetelui de onoare al festivalului, actorul Ion Caramitru. Acesta a vorbit despre "Porţile albastre ale oraşului" (1974, regia Mircea Mureşan), în care a jucat alături de Amza Pellea, Dumitru Furdui, Dan Nuţu: "Este un film drag mie, alături de «Luchian» şi «Stejar, extremă urgenţă». Scenariul a fost scris de Marin Preda, filmul fiind făcut în ideea exacerbării sentimentului de revoluţie comunistă incipientă, gândindu-ne la momentul 23 august 1944. Actori foarte buni, tineri la acea oră, au contribuit la realizarea unui film ce a făcut carieră cinematografică.
Acesta era difuzat întotdeauna de televiziune în jurul datei de 23 august, numai că, din când în când, actorii fugeau unul câte unul din ţară, iar pasajele din film cu cei fugiţi au fost tăiate. Şi s-a tot tăiat. Mircea Mureşan era disperat pentru că filmul ajunsese să aibă vreo 70 de minute. «Porţile albastre ale oraşului» fost reîntregit după 1989". După concertul trupei Truverii, seara s-a încheiat cu premiera filmului "Refractarii", în regia lui Nicolas Steil.
Alături de prima parte a documentarului National Geographic despre al doilea război mondial, duminică au rulat: "Un pilot care face istorie", regia Juliette Goudot; "Tar", regia Pavel Lunghin, şi premiera rusească "Ziua Fiarei", o poveste de 88 de minute în care personajele şi atmosfera din timpul celui de-al doilea război mondial se construiesc într-un mod dinamic, inedit, emoţionant, fără a se recurge deloc la dialog. Înainte de vizionarea peliculei, Yana Fetesku, co-regizoarea producţiei, a prezentat mesajul regizorului Mikhail Konovalchuk:
"Tatăl meu a fost rănit de un tânăr lunetist din armata germană şi, din fericire, nu a murit. Altfel, nu aş fi existat nici eu, şi nici acest film. Nu am vrut să fac un film despre meritele tatălui meu, ci despre acel tânăr, duşmanul lui, care ar fi putut fi unul dintre bunicii sau părinţii dumneavoastră. Am dorit să înfăţişez acea luptă crâncenă care se dă în sufletul unui tânăr care este pus să aleagă între a ucide şi a iubi, între datoria faţă de ţară şi cea faţă de sufletul său. Am văzut kilometri de materiale inedite de arhivă, am studiat foarte multe documente secrete. Viaţa eroului din film este o reconstituire perfectă a acelei vieţi de lunetist în timpul războiului. Costumele şi armele sunt autentice. Nu am vrut să mint cu nimic, ba chiar am vrut să renunţ la cuvinte pentru că ele ar fi distrus emoţia. Lucrez acum la un scenariu despre prizonierii români, italieni, germani, arătând cum trăiau, ce gândeau, cum lucrau, iubeau şi mureau. Sunt peste 2 milioane de suflete care zac în pământul Rusiei, acele suflete tânjesc să fie auzite. Prin intermediul cinematografiei putem să le dăm viaţă".
Expoziţia de pictură şi grafică a artistei Medi Wechsler Dinu, "Peisaje din inima Reginei", deschisă la sala fostei Case de Cultură, a reunit lucrări care oglindesc peisaje de la Balcic, din anii 1930, şi peisaje din Bucegi, din anii 1952-1960. Primul week-end din festival s-a încheiat cu muzică interbelică interpretată de Irina Sârbu & The Band. La Râşnov, sărbătoarea continuă.
Istoria îşi proiectează memoriile la Râşnov. Organizată în perioada 6-15 august, cea de-a doua ediţie a Festivalului de Film Istoric marchează 135 de ani de la naşterea Reginei Maria a României, 65 de ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial şi 100 de ani de la începerea relaţiilor diplomatice între România şi Marele Ducat de Luxemburg.
Festivalul, început vineri în Cetatea Râşnovului, fortificaţia medievală construită în secolele XIII-XIV, în perioada în care Ţara Bârsei era stăpânită de cavalerii teutoni, a debutat cu spectacolul de muzică medievală al ansamblului "Cimpoierii din Transilvania".
De la ritmuri tradiţionale irlandeze la binecunoscuta polka, sunetul de cimpoi, bombardă, tulnic, tobe şi percuţii a răsunat în Cetatea din "Poiana Rozelor". În continuare - suspans, lumini şi umbre stranii în ritm păgân de tobă - o dată cu intrarea în scenă a membrilor trupei Curtea Comedianţilor, care au încins atmosfera cu o reprezentaţie de jonglerie cu foc. Prima zi de festival s-a încheiat după miezul nopţii cu proiecţia filmului lui Cristian Mungiu, "Amintiri din Epoca de Aur". O producţie care ecranizează cele mai cunoscute legende urbane din România anilor '80, recuperând umorul care i-a ajutat pe români să supravieţuiască perioadei. Ironic sau nu, la câteva secunde după finalul peliculei, a început ploaia. O ploaie care nu a reuşit să spele păcatele istoriei.
A doua zi, cochetul cinematograf din Râşnov a fost gazda oaspetelui de onoare al festivalului, actorul Ion Caramitru. Acesta a vorbit despre "Porţile albastre ale oraşului" (1974, regia Mircea Mureşan), în care a jucat alături de Amza Pellea, Dumitru Furdui, Dan Nuţu: "Este un film drag mie, alături de «Luchian» şi «Stejar, extremă urgenţă». Scenariul a fost scris de Marin Preda, filmul fiind făcut în ideea exacerbării sentimentului de revoluţie comunistă incipientă, gândindu-ne la momentul 23 august 1944. Actori foarte buni, tineri la acea oră, au contribuit la realizarea unui film ce a făcut carieră cinematografică.
Acesta era difuzat întotdeauna de televiziune în jurul datei de 23 august, numai că, din când în când, actorii fugeau unul câte unul din ţară, iar pasajele din film cu cei fugiţi au fost tăiate. Şi s-a tot tăiat. Mircea Mureşan era disperat pentru că filmul ajunsese să aibă vreo 70 de minute. «Porţile albastre ale oraşului» fost reîntregit după 1989". După concertul trupei Truverii, seara s-a încheiat cu premiera filmului "Refractarii", în regia lui Nicolas Steil.
Alături de prima parte a documentarului National Geographic despre al doilea război mondial, duminică au rulat: "Un pilot care face istorie", regia Juliette Goudot; "Tar", regia Pavel Lunghin, şi premiera rusească "Ziua Fiarei", o poveste de 88 de minute în care personajele şi atmosfera din timpul celui de-al doilea război mondial se construiesc într-un mod dinamic, inedit, emoţionant, fără a se recurge deloc la dialog. Înainte de vizionarea peliculei, Yana Fetesku, co-regizoarea producţiei, a prezentat mesajul regizorului Mikhail Konovalchuk:
"Tatăl meu a fost rănit de un tânăr lunetist din armata germană şi, din fericire, nu a murit. Altfel, nu aş fi existat nici eu, şi nici acest film. Nu am vrut să fac un film despre meritele tatălui meu, ci despre acel tânăr, duşmanul lui, care ar fi putut fi unul dintre bunicii sau părinţii dumneavoastră. Am dorit să înfăţişez acea luptă crâncenă care se dă în sufletul unui tânăr care este pus să aleagă între a ucide şi a iubi, între datoria faţă de ţară şi cea faţă de sufletul său. Am văzut kilometri de materiale inedite de arhivă, am studiat foarte multe documente secrete. Viaţa eroului din film este o reconstituire perfectă a acelei vieţi de lunetist în timpul războiului. Costumele şi armele sunt autentice. Nu am vrut să mint cu nimic, ba chiar am vrut să renunţ la cuvinte pentru că ele ar fi distrus emoţia. Lucrez acum la un scenariu despre prizonierii români, italieni, germani, arătând cum trăiau, ce gândeau, cum lucrau, iubeau şi mureau. Sunt peste 2 milioane de suflete care zac în pământul Rusiei, acele suflete tânjesc să fie auzite. Prin intermediul cinematografiei putem să le dăm viaţă".
Expoziţia de pictură şi grafică a artistei Medi Wechsler Dinu, "Peisaje din inima Reginei", deschisă la sala fostei Case de Cultură, a reunit lucrări care oglindesc peisaje de la Balcic, din anii 1930, şi peisaje din Bucegi, din anii 1952-1960. Primul week-end din festival s-a încheiat cu muzică interbelică interpretată de Irina Sârbu & The Band. La Râşnov, sărbătoarea continuă.
Citeşte mai multe despre:
arte

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Lecturi de suflet de la Editura Litera

În siguranță, online, la Teatrul Dramaturgilor Români
Proiectul „Conectați la cultură. O stagiune online” va continua vineri, 22 ianuarie, ora 20:00, cu spectacolul „În siguranță” de Mara Grasu, în interpretarea actriței Antonia...
Genialul regizor David Lynch, la 75 de ani: între filme-cult și meditația transcedentală

Covidul desenat de o româncă, apreciat în Turcia

In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR
Televiziunea Română regretă dispariţia bine-cunoscutei realizatoare de emisiuni tv și critic muzical Luminița Constantinescu şi îi aduce un respectuos omagiu difuzând, in memoriam, o serie de programe care îi...
Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile

De Ziua Unirii Principatelor Române, Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit
Muzeul Municipiului București oferă acces gratuit duminică, 24 ianuarie 2021, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Astfel, intrarea va fi liberă duminică pe parcursul întregii zile la toate muzeele și...
Victoria prozatorului realist asupra romancierului politic

Dirijorul Ion Marin este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze
Ministerul Culturii din Franța a anunțat decorarea dirijorului român Ion Marin cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres), una dintre cele mai importante...
Maestrul Horia Andreescu revine pe scena Filarmonicii Sibiu

Cum și de unde începe o colecție de artă

Aventuri subacvatice în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu

Creative Night Talks – ediția Cultura Națională va avea loc online, pe 21 ianuarie
Creative Night Talks, proiectul online inițiat de Revista Atelierul, ce constă dintr-o serie de conferinţe online recurente dedicate industriilor creative din România, continuă pe 21 ianuarie cu o ediție...
Triplă premieră: Gabriel Bebeșelea, dirijor principal, și Daniel Ciobanu, artist în rezidență, inaugurează printr-un concert live excepțional noul pian al Filarmonicii „George Enescu”

Program special de Ziua Unirii Principatelor Române, la Casa Artelor "Dinu Lipatti"
Casa Artelor „Dinu Lipatti” deschide în acest an Programul „Lipatti Special” dedicat persoanelor cu nevoi speciale și însoțitorilor acestora realizând, în premieră, evenimente culturale cu traducere în...