Razboiul lumilor

In 1938, un domn a relatat la "difuzoare" cum va fi invadata lumea de extraterestri. S-a dovedit a fi o poveste SF, prima din acest gen, dar a fost si momentul de referinta al inventarii radioului. De atunci s-au intamplat multe. Cativa ani, oamenii au ascultat muzica, apoi stiri si si-au format o oarece cultura de masa. Dupa o vreme, a aparut televiziunea si imaginea si-a spus cuvantul. Adica a inlocuit cuvantul.

In cativa ani, televiziunea a doborat radioul, iar imaginile, in formele alese de stapanii televiziunilor (realizatori, producatori, patroni), au intrat in toate casele, suprimand pana si cartile. ("Astept sa vad filmul, nu mai citesc cartea", era un banc care a devenit realitate)

Ca sa supravietuiasca, radioul a trebuit sa se fragmenteze, sa devina specializat pentru bucati de public: adolescenti, iubitori de stiri, barbati, femei etc. Au mai trecut ceva ani si a aparut Internetul. Televiziunea are un concurent serios, publicul nu mai cauta telecomanda ca sa-si gaseasca emisiunea de care are nevoie, isi creeaza el, pe Net, propriul program cu tot ceea ce doreste, de la filme porno pana la operele complete ale lui Shakespeare. Ca sa faca fata invaziei Internetului, televiziunea trebuie sa se comporte la fel ca radioul: sa se adreseze unor segmente precise de public, unor felii din tortul audientei. Iar televiziunile din Romania, ca peste tot in lume, incep sa se supuna acestei reguli: avem televiziuni muzicale, televiziuni culturale, televiziuni de stiri, televiziuni pentru femei etc.

Intelegeti cat de departe s-a ajuns de la o poveste despre extraterestrii care i-a pus pe americani sa-si faca provizii peste provizii, de teama unei invazii care le-ar fi pus viata in pericol? Povestea se numea "Razboiul lumilor", era semnata de H.G. Wells, iar varianta radiofonica era dramatizata de Orson Wells. Aceeasi poveste e ecranizata astazi de Steven Spielberg, iar Tom Cruise ia caimacul publicitar. Filmul e pe ecranele noastre din aceasta saptamana si e un bun prilej pentru a vorbi despre razboiul altor lumi.

Saptamana aceasta a fost una victorioasa pentru lumea mea, pentru generatia mea. Ani la rand, pentru mine, televiziunea nationala a fost un mamut cu varsta matusalemica. Ma ajutau sa lipesc aceasta eticheta programele care nu tineau ritmul cu viata, filmele pe care le vazusera si parintii mei cand erau copii (pe vremea aia nu cenzurase Ceausescu programul tv), promotiile care, daca existau, erau aberante. Apoi, in ultimii patru ani, mamutul matusalemic si-a facut operatie estetica, s-a intinerit cu cateva sute de ani, si-a schimbat hainele, filmele si o parte din programe. A inventat campanii publicitare simpatice si i-a facut vedete pe cei din generatia mea. Dar a pastrat mirosul de mamut si scheletul oaselor lui matusalemice era vizibil pentru ochii avizati.

In interiorul televiziunii nationale, a fost un razboi al lumilor: lumea veche s-a batut cu lumea noua. Iar de saptamana asta e un alt castigator.

In acest moment, la conducerea televiziunii nationale, in trei posturi-cheie se afla trei tineri din generatia mea: Tudor Giurgiu - presedinte, Anca Gheorghe - director marketing, Ada Rosetti - director de achizitie. Si scriu despre ei pentru ca ii cunosc si stiu ca se vor stradui ca intr-un an-doi, televiziunea nationala sa fie o si mai mare amenintare pentru concurenta ei. Stiu, pentru "lumea cealalta" e un motiv de panica si, ca in povestea lui Wells, vor fi unii acum care isi vor face provizii multe: noi televiziuni, ziare, reviste.

Intr-un fel, aveti dreptate. N-aveti decat sa ramaneti atenti pentru ca aici nu e vorba de o poveste SF. E realitatea. Uitati-va bine in jurul vostru: a inceput invazia. Extraterestrii din generatia mea - cei care au avut intotdeauna ceva pertinent de spus - incep sa cucereasca si ultimele dintre teritoriile interzise.

Ganditi-va la posturile-cheie din toate trusturile de presa care au succes. Nu sunt cumva acolo tineri de 30 si ceva de ani? Va panicati?!