Traduceri - Cartarescu, pe piata italiana

Bruno Mazzoni, profesor de limba si literatura romana la Universitatea din Pisa, si-a asumat rolul de promotor al culturii romane peste hotare, traducand in italiana trei volume ale lui Mircea Cartarescu, pe care-l considera "unul dintre cei mai importanti autori ai ultimelor decenii".

O intrebare pertinenta in contextul slabei promovari de care are parte cultura romaneasca, o intrebare simpla prin formulare, dar insidioasa prin substratul la care face trimitere solicita lamuriri din partea traducatorului unuia dintre cei mai acerbi reprezentanti contemporani ai literaturii romane: "De ce Cartarescu?".

RASPUNS. Si iata ce raspunde Bruno Mazzoni: "O indelungata fidelitate fata de matricile culturii voastre, de atentie fata de valorile specifice ale civilizatiei romanesti m-a indemnat sa ma ocup de - si sa pun mai bine in lumina, nadajduiesc, aspecte si figuri care mi se pareau trecute cu vederea de cultura «oficiala», din motive mai mult sau mai putin comprehensibile...". Pe de alta parte, Mazzoni iese din teritoriul generalitatii punctand cu precizie motivatiile care i-au indreptat preocuparile literare catre Mircea Cartarescu: "Densitatea si bogatia operei lui Cartarescu, un autor tanar care, daca am mizat corect, va putea suscita interesul unui public in crestere".

BRESA. Raspunsul lui Bruno Mazzoni are deci o dubla valenta: recunoaste valoarea autorului roman, legitimand-o inca o data prin decizia de a-i traduce operele si, poate mai important decat atat, ridica un nou semn de intrebare, acela referitor la indiferenta structurilor institutionale culturale romanesti. "Ideea mea", spune profesorul, "este ca trebuie sa incepi prin a crea o bresa in zidul indiferentei existent fata de unele literaturi marginale, periferice." Cu alte cuvinte, explica el, interesul acordat operei lui Cartarescu are toate sansele sa egaleze "unda prelunga (de soc) creata pentru literaturile sud-americane de succesul originar al lui Garcia Marquez."

INDIFERENTA. In continuarea observatiilor celui care a intuit valoarea colaborarii cu un autor valoros trebuie precizat ca, in privinta acestui aspect cel putin, "difuzarea" culturii romanesti in Italia, prin traducerea cartilor lui Cartarescu, nu se datoreaza vreunei initiative a institutiilor indrituite de la noi, ci "pur si simplu a fost vorba despre contactul intre un autor roman de exceptie si un traducator plin de pasiune si devotament. Un fapt de comunicare umana si culturala sub semnul valorii" unde, "ca si in traducerile in alte limbi ale cartilor lui Mircea Cartarescu, n-a fost implicata nici o structura institutionala romaneasca, nu s-a facut nici o «strategie», desi preocuparea pentru «cultura romana in lume» e pe buzele tuturor", dupa cum afirma Mircea Vasilescu in paginile Observatorului Cultural.

TRADUCERI. Proza: "Travesti" si "Nostalgia". Versuri: "Dublu CD". "Traducerea lui Cartarescu nu a fost o intreprindere usoara: mobilitatea stilistica a scriiturii sale in proza, cu frecventele insertii lirice, intertextualitatea bogata si nu mereu imediat accesibila, prezenta cu deosebire in versurile sale, complexitatea referintelor culturale mi-au impus sa experimentez la maximum capacitatile mele de scriitura, violentand uneori insesi structurile limbii italiene pentru a exprima ceea ce nimeni, poate, nu incercase inca sa exprime", spunea Bruno Mazzoni intr-un interviu acordat revistei culturale "Steaua", din Cluj.

STIL
"Afirmatia pe care o gasesc exceptionala in ceea ce scrie Cartarescu e ca el ar fi scris la fel si in alte conditii istorice!"
Bruno Mazzoni

INTALNIRI LITERARE

Bruno Mazzoni a gasit de cuviinta sa trateze "evenimentul" cultural in cauza cu toate angajamentele ce se impun. Motiv pentru care si-a asumat sarcina de a organiza intalniri ale publicului italian cu Mircea Cartarescu, a carui opera ii era propusa ca alternativa contemporana la literatura clasica. Rezultatul a fost ca "fascinatia intelectuala" emanata de autor, "simplele" lui parabole au castigat auditoriul in asemenea masura, incat au imbratisat chiar si versurile scriitorului roman, "gen literar care se vinde greu in Italia", dupa Mazzoni.