x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Un poet de la noi din Ardeal. Îl cheamă Octavian Goga"

0
Autor: Clara Margineanu 04 Oct 2010 - 00:00
Arhiva Muzeului Literaturii Române/

Octavian Goga s-a implicat activ în apărarea drepturilor naţionale şi sociale ale românilor ardeleni. Poziţia sa făţişă şi vehementă i-a atras arestarea şi primul proces de presă în anul 1911. A fost condamnat şi închis la Seghedin, unde l-a vizitat însuşi I.L. Caragiale.



Înfiinţase în 1907 revista "Ţara noastră", publicaţie pentru popor, a societăţii Astra din Sibiu. A strigat în poeziile sale durerea clăcaşilor din Ardeal, întruchipând în poeme "cântarea pătimirii noastre". În volumul "Însemnările unui trecător", apărut la Arad, în 1911, Octavian Goga înfăţişează crezul său literar: "Am crezut întotdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui. (...) Am văzut în scriitor un semănător de credinţe şi un semănător de biruinţă. Atmosfera în care trăiam eu nu putea să producă o altă conştiinţă literară decât aceasta. Mi se pare că în asemenea circumstanţe, frământările de ordin pur individual trebuie să fie puse la o parte."

Octavian Goga s-a pronunţat ferm împotriva artei pentru artă, alăturându-se celor care au proliferat arta cu tendinţă, poezia militantă. Scopul său declarat a fost să sprijine poporul din care făcea parte, în lupta pentru eliberare naţională şi socială. Ardoarea sa patriotică l-a făcut să devină o figură emblematică a revoltei. A fost membru al "Ligii unităţii politice a tuturor românilor", de la tribuna căreia a pledat pentru eliberarea Transilvaniei şi a necesităţii unităţii naţionale.

S-a născut în comuna Răşinari, din judeţul Sibiu, în anul 1881, din părinţi cu preocupări literare. Familia sa întreţinea cultul pentru poezia lui Eminescu şi Coşbuc. "De la început m-am pomenit într-un mediu ţărănesc pe care am căutat să-l pătrund, dus de mână de părinţii mei cărturari. Eu n-am fost ţăran, dar am priceput păsurile satului şi m-am contopit cu toate durerile lui", scrie Octavian Goga în "Mărturisirile" sale. Primele clase le-a urmat la Răşinari, a făcut gimnaziul şi liceul unguresc din Sibiu, transferându-se apoi la liceul românesc din Braşov, unde, în anul 1900, a luat bacalaureatul. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Budapesta.

Bucurându-se de o cunoaştere directă a lumii rurale, faţă de care nutrea o solidaritate empatică şi adevărată, Octavian Goga a realizat magistral, prin poezia sa, o monografie lirică a satului transilvănean, delimitată clar, într-un anumit moment istoric al existenţei sale, sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul veacului al XX-lea. Personaje, caracteristici, însuşiri, aspiraţii şi lacrimi, întreg acest univers avea o psihologie comună, surprinsă impecabil şi transformată de Goga în mare literatură. "Eu, din fragedă copilărie, am urmărit satul, cu toate figurile lui. Am avut contact cu toate frământările anonime, cu toate bucuriile, începând de la botez şi până la coborârea în pământ.

Participând însă la această viaţă a satului continuu, am rămas oarecum deasupra mulţimii, un observator al ei, înregistrator conştient al tuturor evenimentelor dimprejurul meu", scrie Goga în "Fragmente biografice". "Ei vin cu suflete-nnoptate,/ De-aceea sfarmă lanţuri grele,/ De-aceea urlă şi se zbate/ Durerea-n cântecele mele./ Doar din a veacurilor caier/ Mi-am împlinit eu biciul urii,/ Nestinsul vremurilor vaier/ Mi-a scris blestemu-n ceriul gurii!..." Vorbeşte aici despre "Strămoşii" care au plecat nerăzbunaţi, dar Goga nu îşi rosteşte până la capăt blestemul. Îl pietrifică în poezia revoltei surde, a celor cărora el, poetul, li se înclină. "Al vostru-i plânsul strunei mele,/ Creştini ce n-aveţi sărbătoare,/ Voi, cei mai buni copii ai firii/ Urziţi din lacrimi şi sudoare." Într-un Ardeal văzut ca pe un templu al suferinţei, ţăranii sunt oprimaţi şi deznădăjduiţi, dar nu învinşi. Sunt vătămaţi de soartă, dar nu resemnaţi.

Au puterea să se revolte şi să spere, păşesc zilnic prin jarul mâniei, ştiind că vremurile grele se vor sfârşi. "Din casa voastră, unde-n umbră/ Plâng doinele şi râde hora,/ Va străluci odată vremii/ Norocul nostru,-al tuturora. (...) şi-n pacea obidirii voastre,/ Ca-ntr-un întins adânc de mare,/ Trăieşte-nfricoşatul vifor/ Al vremilor răzbunătoare."

Percutante şi memorabile sunt personajele, figurile întruchipate de Octavian Goga în poemele sale. Preoţi adiaţi de sfinţenie, dascăli şi dăscăliţe coborâţi parcă dintr-o icoană veche, lăutarii, nemuritorul Laie Chiorul. Jalea şi patima răscolesc vieţi băute nopţi şi zile în şir la crâşma din Dealul Mare, unde crâşmăriţă e Aniţa. "Când de dor ne zice Laie,/ Tremură cupa pe masă; Când de jale cântă Laie,/ Zboară cupa pe fereastră." "Cântecele" lui Octavian Goga sunt de dor şi de jale. Închid în ele doruri cumplite, iubiri nespuse şi o nesfârşită sete de viaţă, potolită mortal, prin nenumărate cupe cu vin. Închid ochii şi locul parcă este aievea: "Sus la crâşmă-n Dealul Mare/ De trei zile ţin soborul/ De trei zile beau şi-mi zice/ Din lăută, Laie Chiorul. /De trei zile, măi copile/ Doru-i greu şi jalea-i multă/ Şi-i tot zice, să-l aline/ Laie Chiorul din lăută./" Când se stinge Laie Chiorul, Octavian Goga îi scrie un poem sfâşietor, în care îl roagă pe cel plecat să fie mesagerul suferinţelor pământeşti, pe lângă Dumnezeu: "Tu să-ţi pleci uşor genunchii/ Şi uşor să-ţi pleci grumazul/ şi pe umerii vioarei/ Să-ţi apeşi domol obrazul./ Şi să cânţi un cântec, Laie,/ Cum se cântă-n sat la noi, Când se tânguie ciobanul/ După turma lui de oi/ (...) Blând, zâmbire-ar Milostivul.../ Iar din geana lui de-argint/ Lacrim-ar cădea-n adâncul/ Norilor de mărgărit. Ni s-ar stinge-atunci necazu'/ Ce demult ne petrecea: Între stelele de pază/ Am avea şi noi o stea".

În volumul semnat de O.C. Tăslăuanu, intitulat "O.Goga. Amintiri", acesta povesteşte o întâmplare reală petrecută la Restaurantul "Gambrinus" din Bucureşti. Aici, la o masă jucau şah George Coşbuc cu Ion Gorun, iar Caragiale, chibiţa. Pe o canapea era aşezat un nou volum de poezii, adus de un anume Nerva Hodoş, care se aşezase şi el să chibiţeze. Nenea Iancu a deschis volumul, aşa, la întâmplare. A cetit câteva strofe, apoi a privit coperta volumului, şi-a aranjat ochelarii şi a cetit o poezie întreagă. "Mă, al dracului! Da cine-i ăsta, bre?", a întrebat Caragiale după ce i-a oprit pe jucători pentru ca aceştia să asculte poemul. "Un poet de la noi din Ardeal. Îl cheamă Octavian Goga", i-a spus Gorun. "Mă, da ştii că are talent, ia să-l luăm de la început!" Caragiale a cetit cu glas tare până după miezul nopţii, comentând fiecare poem. Când, încântat de noul ucenic al strunei, a închis volumul, Caragiale, care deja îi oferise prin entuziasmul său declarat, o frumoasă consacrare lui Octavian Goga, a hotărât: "Să bem câte o halbă în sănătatea lui!".
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret, un film original, în premieră online, pe 2 decembrie

Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret, un film original, în premieră online, pe 2 decembrie
Galerie Foto Valori europene România  - Germania. Orchestrele Naţionale de Tineret – este titlul filmului original ce va fi difuzat online pe 2 decembrie 2020, ora 19:00 la adresa...

Romanul L'Anomalie, marele câștigător GONCOURT 2020, în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction

Romanul L'Anomalie, marele câștigător GONCOURT 2020, în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction
Romanul L'Anomalie, de Hervé Le Tellier, este câștigătorul ediției de anul acesta al celei mai importante distincții literare care se acordă în Franța: Premiul Goncourt.   Acesta este cel de-al...

Despre dragoste, cu François Truffaut. Filme cu Catherine Deneuve, Fanny Ardant, Gérard Depardieu

Despre dragoste, cu François Truffaut. Filme cu Catherine Deneuve, Fanny Ardant, Gérard Depardieu
Galerie Foto O colecție de 12 filme semnate de influentul regizor francez François Truffaut vor fi disponibile, din această toamnă, pe platforma de streaming TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro)....

Poema Română de George Enescu, în premieră pe FestivalEnescu.ro de Ziua Națională a României

Poema Română de George Enescu, în premieră pe FestivalEnescu.ro de Ziua Națională a României
Galerie Foto Festivalul Internațional George Enescu invită iubitorii muzicii la premiera lucrării Poema Română pe site-ul www.festivalenescu.ro, pentru celebrarea Zilei Naționale a României. Poema Română a fost...

Festivalul Național de Teatru, la final

Festivalul Național de Teatru, la final
Festivalul Național de Teatru a început cu Livada lui Strehler și s-a încheiat cu Electra lui Vitez. S-a derulat între sentimentul unei acute pierderi (livada) și cel al unor imense energii, apte să facă posibil...

România acum 100 de ani. Vremea personalităților care sunt acum nume de străzi și instituții 

România acum 100 de ani. Vremea personalităților care sunt acum nume de străzi și instituții 
Galerie Foto Viața culturală românească era în plină expansiune în anul 1920. Marii scriitori realiști erau deja faimoși: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Camil Petrescu. De asemenea, Lucian Blaga își lua...

They parlaient idéale, o puternică odă închinată visării la forme alternative de existență și comuniune, câștigă Marele Premiu BIEFF 2020

They parlaient idéale, o puternică odă închinată visării la forme alternative de existență și comuniune, câștigă Marele Premiu BIEFF 2020
Galerie Foto Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF, prima din istoria evenimentului organizată într-o formulă hibrid, online și offline, s-a încheiat duminică, pe 29...

Ziua a opta. FNT 30.

Ziua a opta. FNT 30.
Galerie Foto     Programul celei de-a opta zile a FNT 30 / FNT ALTFEL reuneşte nouă evenimente pe două scene...

Folclor simfonic la Filarmonica Sibiu de Ziua Națională

Folclor simfonic la Filarmonica Sibiu de Ziua Națională
Galerie Foto Un program alcătuit 100% din adaptări simfonice ale unor piese tradiționale româneşti va putea fi urmărit în direct de Ziua Naţională a României. Alături de muzicienii Filarmonicii Sibiu, dirijați de...

Pictorul Ștefan Câlția dăruiește Bradul Copilăriei pentru educația copiilor din medii defavorizate

Pictorul Ștefan Câlția dăruiește Bradul Copilăriei pentru educația copiilor din medii defavorizate
Galerie Foto Pictorul Ștefan Câlția participă la cea de-a douăzecea ediție a evenimentului caritabil Festivalul Brazilor de Crăciun, organizat de Salvați Copiii România. În data de 10 decembrie, în cadrul Galei Brazilor...

„Oedipe” și „O scrisoare pierdută” transmise online de Opera Națională București cu ocazia Zilei Naționale a României

„Oedipe” și „O scrisoare pierdută” transmise online de Opera Națională București cu ocazia Zilei Naționale a României
Galerie Foto Opera Națională București va transmite online spectacolele „Oedipe” de George Enescu și „O scrisoare pierdută” operă în două acte și un prolog de Dan Dediu, mați, 1 decembrie 2020, cu ocazia Zilei...

CONCERTUL EXTRAORDINAR „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII” difuzat de 1 decembrie pe TVR 1!

CONCERTUL EXTRAORDINAR „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII”  difuzat de 1 decembrie pe TVR 1!
Galerie Foto creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție, în colaborare cu Televiziunea Română, oferă publicului, de Ziua Națională a României, concertul extraordinar „GHEORGHE ZAMFIR ȘI PRIETENII”, care va fi dif...

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020
Galerie Foto Sărbătorirea Zilei Naționale a României va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de evenimente online de promovare a culturii și civilizației românești. Concerte, expoziții, conferințe...

Filmul documentar Regele Scamator - Ștefan Iordache, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia 30

Filmul documentar Regele Scamator - Ștefan Iordache, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia 30
Galerie Foto Vineri, 27 noiembrie, de la ora 15.00, Festivalul Naţional de Teatru prezintă online, pe site-ul  festivalului, filmul documentar REGELE SCAMATOR – Ștefan Iordache. Producția este disponibilă...

Alexandru Tomescu şi Ştefan Cazacu, alături de Orchestra Română de Tineret, concert extraordinar online în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi Zilei Naţionale a României

Alexandru Tomescu şi Ştefan Cazacu, alături de Orchestra Română de Tineret, concert extraordinar online în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi Zilei Naţionale a României
Galerie Foto Orchestra Română de Tineret revine în atenţia publicului cu un concert extraordinar online ce va fi difuzat în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi...
Serviciul de email marketing furnizat de