x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Bogdan Mălăele: "Mi-e foarte greu să joc cu tata!”

Bogdan Mălăele: "Mi-e foarte greu să joc cu tata!”

de Anca Nicoleanu    |    19 Mai 2013   •   13:08
Bogdan Mălăele: "Mi-e foarte greu să joc cu tata!”

Bogdan Mălăele joacă pentru prima dată sub directa îndrumare a tatălui său, în „Funeralii fericite”, cel mai recent film marca Horaţiu Mălăele,  ce va avea premiera pe 7 iunie. „În <> sunt translatorul Vasile, care vine cu nişte ruşi să ceară taxă de protecţie. A fost foarte ciudat pe platoul de filmare. De ceĂ Pentru că mi-e foarte greu să joc cu tata! Pentru că tata e... tata! (zâmbeşte). Şi înseamnă pentru mine mai mult decât pentru oricine altcineva. Când eram mic, pentru mine tata era Superman, de fapt, îi bătea pe Superman şi Batman... Şi când joci cu el e... foarte ciudat. Iniţial, am avut emoţii foarte mari, după care m-am relaxat şi cred că am făcut o treabă destul de bună. Plus că atunci l-am şi înjurat pentru prima oară (râde). Şi a fost ciudat pentru mine pentru că, deşi eram conştient că interpretez un rol, ştiam că-l înjur pe tata!”, ne spune fiul cel mare al lui Horaţiu Mălăele. L-am întrebat pe Bogdan de ce îi e atât de dificil să joace cu tatăl său: pentru că  îl inhibă ideea, pentru că îi e teamă să nu greşească ori pentru că îşi consideră părintele prea exigentĂ „Pentru toate astea şi pentru încă o serie de motive.  Plus că tata e un actor foarte bun. Poate că acum, după <>, îmi va fi mai uşor, dar mi-era şi un soi de frică de el, dar nu pentru că ar ţipa la mine sau pentru că mi-ar face ceva... Aveam emoţii pentru că avea şi el pentru mine şi vedeam asta. Când era prim-plan pe mine şi nu avea camera pe el, vorbea odată cu mine, spunea replicile odată cu mine! Preluam şi eu emoţiile lui, de aia îmi era foarte greu”, îmi explică zâmbind.

„Ţi-ai ratat o mare carieră de actor!”

Îmi spune că atmosfera pe platouri a fost superbă. Şi că îşi făcuse un obicei să meargă acolo şi în zilele în care nu filma, ca să dea o mână de ajutor. „Stăteam la camere şi mă uitam, ajutam cu decorul sau cu ce mai puteam pe acolo. Am filmat şi la -15 grade, toată noaptea şi, surprinzător, după 18 ore de filmare absolut toată lumea se distra pe platou”. La „Funeralii fericite”, Horaţiu Mălăele deţine rolul principal şi semnează regia. Iar scenariul, care aparţine lui Adrian Lustig, este făcut tot după o idee de-a sa. „E vorba despre trei prieteni care se cunosc de o viaţă. Într-o seară merg toţi trei la o ghicitoare şi li se spune că vor muri într-o săptămână, într-o anumită zi şi într-un anume fel. De acolo începe nebunia”, mă pune Bogdan în temă cu intriga. „O să iasă un film superb. Cine a gustat <> trebuie să ştie că ăsta îl depăşeşte. E incredibil. Iar tata face un rol excepţional!”. Îl văd cât e de încântat de ceea ce-mi povesteşte şi-l întreb când s-a hotărât să o vireze dinspre Regie Film spre actorie. „Când am fost la castingul pentru <> (n.n. adică acum mai bine de doi ani). Nu-mi doream să am nici o treabă cu actoria, dar aveau nevoie de cineva care să-l joace pe tata tânăr. <>, mi-a zis tata. Şi m-am dus. Am luat castingul şi mă aşteptam ca la filmări să am superemoţii, să nu-mi iasă nimic. Surprinzător pentru mine a fost că am avut emoţii până în momentul când mi s-a dat <>”. Şi a mai fost ceva. „La un moment dat, am repetat cu tata, la mine în cameră, ce aveam de făcut în <>. Atunci ştia că nu vreau să am de-a face cu actoria. După ce am spus pentru prima oară textul, mi-a zis: <<Ţi-ai ratat o mare carieră de actor!>>. Şi a plecat", mai povesteşte Bogdan. Asta l-a pus pe gânduri.

 Lecţii de actorie cu profesoara lui Brad Pitt

 După „Poker”, în 2011, s-a prezentat la un casting, la Mediapro, pentru un proiect al cărui regizor era  tatăl său. „În mare parte, el lua decizia dacă primesc sau nu un rol. Am făcut o treabă bunicică, zic eu, dar tata mi-a spus că nu am curaj şi că nu-mi va da nici un rol până nu fac nişte cursuri de actorie. Am venit frumos acasă, am căutat pe Google <<şcoală de actorie>>, am dat click pe primul rezultat şi aşa am ajuns la şcoala lui Florin Şerban. De acolo a început să-mi placă actoria!”, continuă el. Şi nu s-a mulţumit cu atât. În prezent, urmează cursurile Ivanei Chubbuck, profesoara de actorie a unor celebrităţi precum Brad Pitt, Halle Berry sau Elisabeth Shue. „Am început acum trei săptămâni primul modul. Abia la cel de-al treilea şi ultimul voi lucra efectiv cu Ivana Chubbuck. Pentru acest modul profesor este Frantz Turner, care a venit direct din America să lucreze cu noi, actor consacrat şi unul dintre cei mai buni acting coach de la Hollywood”.

"M-am lăsat de poker, ca să mă apuc de actorie"

Îl întreb dacă îl atrage teatrul şi dacă atunci când erau mici el şi fratele lui se duceau să-şi vadă tatăl pe scenă. „Fratele meu mai puţin (n.n. Cristian, 25 de ani, absolvent de Regie Film), dar eu mergeam la Teatrul Nottara şi de două-trei ori pe săptămână. Până acum doi ani, când m-am apucat de actorie, nu cred că am văzut piese cu altcineva, decât cu tata (râde). Cred că am văzut <> de 60 de ori. Ştiu pe de rost toată piesa. Trebuia să-o facem la un moment dat numai noi, cei tineri, şi cu influenţe din Commedia dell'arte, am repetat vreo două luni, dar nu s-a mai concretizat. <> mi-a plăcut mult. Şi <>, care se joacă deja de 16 ani. Mă atrag mai mult filmul şi televiziunea, dar îmi place mult şi teatrul, şi cred că este necesar pentru orice actor. Nu cred că se poate face actorie fără teatru şi vreau să fac şi eu”.

Ştiu că mulţi copii cu părinţi celebri percep ca pe o povară numele pe care-l poartă. Îl întreb pe Bogdan dacă simte la fel. „Poate fi luat şi aşa, ca pe o povară, dar poate fi luat şi ca pe un avantaj, iar eu prefer să iau avantajele (zâmbeşte). Mă aştept să fiu comparat, criticat, să se spună că nu trebuia să fiu acolo unde sunt, dar, din ce am văzut, cam toţi copiii de actori ne descurcăm. Şi Ştefan Bănică, şi Florin Piersic jr., şi Ilinca Manolache, fiica lui Dinu Manolache şi a Rodicăi Negrea, care e o actriţă excepţională, şi Irina, fiica lui Dem Rădulescu. Îmi place lumea asta, i-am prins gustul. Ştii, eu am jucat poker o perioadă destul de lungă, la modul profesionist, şi m-am trezit că nu-mi mai plăcea lumea în care eram. Cam acolo a fost decizia. M-am lăsat de poker, ca să mă apuc de actorie (zâmbeşte)”.

"Cu tata pot să vorbesc absolut orice"

Încerc să aflu mai multe despre relaţia lui Bogdan cu tatăl lui. „De mic ne-am înţeles foarte bine. E genul de om cu care poţi să vorbeşti absolut orice. Avem o relaţie foarte deschisă. Pot să-i spun absolut orice tâmpenie fac. Şi am făcut destule tâmpenii când eram mic, ca să poată să înţeleagă cam orice fac la vârsta asta. Ce tâmpenii am făcutĂ (râde) Asta e cu totul alt interviu, pe care probabil o să-l dau pe la 95 de ani, ca să mă duc repede după ce-l dau!... Cu tata stau tot timpul de vorbă despre lumea filmului, a teatrului, a actorilor, deşi încerc să mă îndepărtez, să nu fiu chiar o copie fidelă a lui. Vreau să-mi creez propria identitate. Şi ştiu că mai toţi copiii de actori se confruntă cu chestia asta. Dar nu am cum să-i ignor sfaturile”. Îmi mai spune că în prezent joacă în „Limani”, alături de Monica Bârlădeanu şi Mircea Diaconu, un film în regia lui Viorel Sergovici, în care interpretează rolul unui senator corupt. Şi că nu se simte inhibat de alţi actori, chiar dacă aceştia sunt foarte buni. "Din contra, asta mă motivează!".

 

×