În loc de aniversări și sindrofii lansăm astăzi, aici, un apel la responsabilitate, respect și demnitate: salvați casa lui Brătianu din Piața Amzei, București! Care-i legenda acestui loc istoric lăsat decenii la rând pradă oamenilor străzii și buruienilor? Are cuvântul inginerul Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române și bărbatul care a luptat pentru îndreptarea acestei rușini naționale: „În orice activitate, vechimea unui așezământ este un semn de noblețe, de calitate, de prestigiu. Nu poți să fii puternic fără rădăcini puternice. Dacă n-ai un trecut solid, prezentul și viitorul tău sunt îndoielnice. Asumarea tradiției, prețuirea și respectul arătate înaintașilor înseamnă primul pas important, obligatoriu, pentru afirmarea unei persoane, dar și a unei instituții. Iar PNL, cel mai vechi partid de la noi împlinește 150 de ani de existență, moment ce trebuie marcat”.
Marea Unire și Așezământul
Dar nu oricum, ci printr-un îndemn la mobilizare: „Încă din vremea lui Socrate se pune întrebarea de ce oare meșteșugurile se învață, iar dreapta cârmuire - nu. Există însă câteva excepții: în familiile regale, însușirea principiilor bunei guvernări ținea și ține încă de educația de bază a vlăstarelor, așa cum s-a putut vedea și în istoria României. Istorie care consemnează și o altă excepție, o familie a cărei noblețe s-a demonstrat prin spirit, atitudine și fapte: familia Brătianu. Datorăm în bună parte Marea Unire din anul 1918 lui Ion I.C. Brătianu. Puțini dintre noi știu însă că tot lui îi datorăm și un așezământ cultural remarcabil în care a strâns o colecție impresionantă de manuscrise, cărți rare, hărți etc. Povestea Așezământului Cultural Ion I.C. Brătianu o vom depăna acum”.
Sfetnic pentru rege
Academicianul Nicolae Noica: „Ion I.C. Brătianu s-a născut în anul 1864 la Florica (Argeș), moșia familiei Brătianu, fiind al treilea din cei 8 copii ai lui Ion și Pia Brătianu. Și-a început studiile la Colegiul Sfântul Sava, plecând apoi la Paris, unde a absolvit Școala de Poduri și Șosele. Întors în țară în 1889, a fost numit inginer la Căile Ferate, lucrând sub conducerea lui Anghel Saligny la construcția podului peste Dunăre. În 1908 este numit prim-ministru și devine președinte al Partidului Național Liberal. În timpul Primului Război Mondial a fost sfetnicul cel mai de seamă al regelui Ferdinand”.
O mare pasiune
Ușor-ușor ne apropiem de miezul poveștii: „Între anii 1911-1914, Ion I.C. Brătianu își construiește o casă cu parter și etaj pe proprietatea sa din strada Lascăr Catargiu, numărul 5, lângă Biserica Amzei. Casa a fost proiectată în stil neoromânesc de arhitectul Petre Antonescu și executată de antrepriza inginerului Tiberiu Eremie. Trebuie arătat că încă de la început Ion I.C. Brătianu era preocupat de colecționarea cărților. Răscolea diversele tarabe ale anticarilor, cumpăra cărți și le punea în bibliotecă, făcând pentru fiecare câte o fișă. Această pasiune de a citi cărți de istorie, a descifra documente și a reconstitui genealogii l-a preocupat toată viața. Când a fost numit prim-ministru, a înțeles să recitească istoria și în mod special istoria diplomației românești. A înțeles că istoria țării îi oferă soluții la problemele cu care se confrunta statul. Mă întreb, oare câți dintre conducătorii noștri de astăzi înțeleg rolul istoriei?”. Oare câți o cunosc?
Biblioteca etajată
„În anul 1927 - a continuat Nicolae Noica -, înainte de a muri, Brătianu era preocupat de faptul că volumele strânse cu atâta pasiune ar putea pieri la Florica sub amenințarea vremurilor și a decis să-și aducă biblioteca la București, în casa vizavi de biserica din Piața Amzei. La un an după moartea sa, în anul 1928, soția sa Eliza Brătianu, nepoata domnitorului Barbu Știrbei, frații și prietenii au înființat Așezământul Ion I.C. Brătianu și biblioteca ce-i poartă numele. Doamna Eliza Brătianu a pus la dispoziția acestei instituții averea proprie, un teren de 5.000 de metri pătrați și cele două imobile. Condiția impusă prin actul de donație a fost ca responsabilii de Așezământ să construiască după planurile domnului arhitect Petre Antonescu un corp nou, cu unul sau două etaje, cuprinzând o mare sală de bibliotecă și săli pentru depozite de cărți și toate piesele anexe pentru funcționarea bibliotecii. Lucrarea de extindere s-a realizat între anii 1928-1930. Cercetând documentele la Arhivele Naționale am avut mulțumirea, dar și surprinderea să găsesc autorizația de construcție și planurile întocmite de arhitectul Petre Antonescu, în număr de aproape 90”.
Grădina Doamnei Eliza
Urmarea: „Sala de lectură era de un lux sobru și rafinat, cu o arhitectură armonioasă, fiind decorată cu o frescă de mozaic aurit și candelabre de Murano. Mesele de lucru din lemn masiv erau elegante, iar fotoliile în stil florentin reproduceau exact fotoliul pe care îl avea Ion I.C. Brătianu în birou. Sala de reviste era concepută în stilul unei biserici bizantine, cu o boltă impresionantă, mobilierul din lemn fiind adaptat destinației. Ambianța aceasta deosebită a sălilor era completată de atmosfera de pace pe care o conferea grădina. Grădina Așezământului, deschisă publicului în anul 1937, este opera Elizei Brătianu. Tot atunci a fost inaugurată și statuia lui Ion I.C. Brătianu, realizată din inițiativa Elizei de marele sculptor Mestrovici, cel care este autorul statuii lui Carol I din fața Bibliotecii Universitare. Apreciind importanța acestui Așezământ, eu mi-am adus aici, ani buni, studenții de la cursul de Istoria Construcțiilor de la Facultatea de Construcții”.
Abandon
În acest Așezământ, după ce s-a creat biblioteca, odată cu trecerea anilor, diverși colecționari au început să depună și să doneze documente, astfel că s-au adunat mai bine de 350.000 de manuscrise și cărți rare. „În anul 1946, Eliza Brătianu donează Academiei Române biblioteca Așezământului Brătianu, în speranța că astfel o va proteja. Ulterior, în 1955, ea va fi preluată de Biblioteca Centrală de Stat, devenită după 1990 Bibliotecă Națională. Aici s-au adăpostit colecțiile speciale, o comoară neprețuită a neamului, până în 2013, când s-au transferat în sediul noii Biblioteci Naționale”. Ce s-a ales de Așezământul Brătianu? „Astăzi, această clădire de patrimoniu este părăsită, are un lacăt uriaș la ușă, îți dă impresia că este a nimănui. Se degradează pe zi ce trece, iar cei responsabili sunt indiferenți. Acesta să fie oare respectul pe care-l au instituțiile de cultură și urmașii politici ai marelui Ion I.C. Brătianu, pentru oamenii care ne-au clădit țara?”.
Mintea cea de pe urmă
Întrebarea-reproș formulată de profesorul Nicolae Noica ani la rând, neobosit și nedescurajat de ridicările prostești din umeri și promisiunile deșarte, au rodit recent: „În sfârșit, după decenii de degradare și umilințe, Așezământul Ion I.C. Brătianu din Piața Amzei a intrat în lucrări de consolidare și restaurare. După schimbarea la față, aceste case istorice vor fi reintegrate în circuitul public cultural al Bucureștiului. Lucrarea este inclusă în Proiectul LD 2097 privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală, finanțat de Guvernul României în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului European, implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului”.
Scurt istoric
Și pentru că am integrat acest apel la normalitate în siajul unei zile aniversare, desfășurăm, mai jos, pe repede-înainte, și istoria PNL: Partidul Național Liberal a fost fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 constituind doar instituționalizarea și coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a României.
„Prin noi înșine!”
Primul președinte al Partidului Național Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat independența. Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea și reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!” care este și astăzi deviza Partidului Național Liberal.
După Primul Război Mondial
La finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. De altfel, PNL s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 și 1919 (cu excepția perioadei martie-noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România și pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată între 1938 și 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă.
După Al Doilea Război Mondial
După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcție democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic și dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile liberale, în vreme ce alții au fost forțați să ia calea exilului. Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulți dintre ei foști lideri ai studenților și tineretului PNL, au continuat să-și promoveze ideile și crezurile și au păstrat viu spiritul PNL.
După 1989
În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceștia s-au întors acasă pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal. Acestora li s-au alăturat personalități din țară. Primul președinte postcomunism ales a fost Radu Câmpeanu. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică. Astăzi…
150 de ani se împlinesc mâine de la înființarea Partidului Național Liberal.
„În orice activitate, vechimea unui așezământ este un semn de noblețe, de calitate, de prestigiu. Nu poți să fii puternic fără rădăcini puternice”, Nicolae Noica, director al Bibliotecii Academiei Române
„Datorăm în bună parte Marea Unire din anul 1918 lui Ion I.C. Brătianu. Puțini dintre noi știu însă că tot lui îi datorăm și un așezământ cultural remarcabil în care a strâns o colecție impresionantă de manuscrise, cărți rare, hărți”, Nicolae Noica
„În sfârșit, după decenii de degradare și umilințe, Așezământul Ion I.C. Brătianu din Piața Amzei a intrat în lucrări de consolidare și restaurare”, Nicolae Noica
„După schimbarea la față, aceste case istorice vor fi reintegrate în circuitul public cultural al Bucureștiului”, Nicolae Noica


