x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Limba română: Ce înseamnă cuvântul SOBOR?

Limba română: Ce înseamnă cuvântul SOBOR?

de Andreea Tiron    |    03 Ian 2026   •   06:20
Limba română: Ce înseamnă cuvântul SOBOR?
Sursa foto: captura video/Cuvântul „sobor” este frecvent întâlnit în limbajul religios

Cuvântul „sobor” este frecvent întâlnit în limbajul religios, în special în contextul Bisericii Ortodoxe, dar apare și în vorbirea curentă cu sensuri mai largi.

Deși este un termen vechi, cu rezonanță solemnă, „sobor” continuă să fie folosit atât în texte bisericești, cât și în limbajul publicistic sau cultural. Pentru a înțelege corect semnificația lui, este esențial să pornim de la definiția oficială din DEX și să vedem cum este utilizat în diferite contexte.

Definiția cuvântului „sobor” în DEX

Conform DEX (Dicționarul explicativ al limbii române), cuvântul sobor are următoarele sensuri principale:

SOBÓR, soboare, s. n.
1. Adunare de preoți sau de ierarhi ai Bisericii, întruniți pentru slujbe religioase sau pentru discutarea și rezolvarea unor probleme bisericești.
2. (Prin extindere) Adunare, mulțime de oameni.

Originea cuvântului este slavonă (soborŭ), având sensul de „adunare” sau „împreunare”.

Ce înseamnă „sobor” în sens religios

În limbajul bisericesc, soborul desemnează o adunare oficială de clerici – preoți, episcopi sau ierarhi – care participă împreună la:

  • slujbe religioase importante (de exemplu, hramuri, sfințiri, sărbători mari);

  • luarea unor decizii privind viața Bisericii;

  • discutarea unor probleme de ordin administrativ, doctrinar sau disciplinar.

De asemenea, termenul este folosit și pentru a desemna un sinod, mai ales în textele mai vechi sau cu stil arhaic.

Exemplu:

„Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi.”

Sensul extins: „sobor” ca adunare de oameni

În afara contextului religios, cuvântul „sobor” poate fi folosit cu sens figurat sau extins, pentru a desemna o adunare numeroasă de persoane, uneori cu o tentă stilistică sau ironică.

Exemplu:

„Un sobor de curioși s-a strâns în fața clădirii.”

Acest sens este mai rar folosit în limbajul cotidian modern, dar apare în literatură, presă sau discursuri cu nuanță arhaizantă.

Diferența dintre „sobor” și „sinod”

Deși sunt adesea confundate, cele două noțiuni nu sunt identice:

  • Sobor – termen mai larg, care poate desemna orice adunare de clerici, inclusiv pentru slujbe;

  • Sinod – adunare oficială, cu caracter decizional, de obicei la nivel înalt (episcopi, patriarhi), cu rol clar stabilit.

Cu alte cuvinte, orice sinod este un sobor, dar nu orice sobor este un sinod.

Utilizarea cuvântului „sobor” astăzi

În prezent, termenul este folosit:

  • frecvent în comunicate și știri bisericești;

  • în limbajul jurnalistic cu tentă solemnă;

  • în literatură sau texte cu stil tradițional.

Chiar dacă nu mai este un cuvânt de uz zilnic pentru majoritatea vorbitorilor, „sobor” rămâne un termen important al limbii române, cu o încărcătură culturală și religioasă semnificativă.

Cuvântul „sobor” înseamnă, potrivit DEX, o adunare de preoți sau ierarhi, iar prin extensie, o adunare de oameni. Provenit din slavonă, termenul este strâns legat de tradiția ortodoxă și este folosit mai ales în contexte religioase sau solemne. Înțelegerea corectă a sensului său ajută la o interpretare mai exactă a textelor bisericești, jurnalistice și culturale.

×
Subiecte în articol: limba română