x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

21 Decembrie ’89: Mitingul nimănui. În cartea "Mărturia unei istorii trăite", fostul şef al Cancelariei RSR, Silviu Curticeanu, prezintă mitingul de la 21 decembrie

1
Autor: Jurnalul National 18 Dec 2013 - 23:31
21 Decembrie ’89: Mitingul nimănui. În cartea "Mărturia unei istorii trăite", fostul şef al Cancelariei RSR, Silviu Curticeanu, prezintă mitingul de la 21 decembrie
Vezi galeria foto
Răspunderea organizării mitingului de la 21 decembrie 1989 revenea direct Organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti. La 20 decembrie, după cuvântarea lui Ceauşescu transmisă la televiziune la ora 19:00, în sediul Comitetului Municipal de Partid, nimic nu anunţa noaptea albă care urma să vină. După ora 22:00, Barbu Petrescu, prim-secretarul Comitetului Municipal de partid, îşi anunţa principalii colaboratori că a doua zi de dimineaţă urmează să aibă loc un mare miting în Piaţa Palatului.

Petrescu era renumit pentru confuzia totală pe care o răspândea prin deciziile lui, prin felul imprecis al acestora din care nu se înţelegea mare lucru. Chiar statutul lui era confuz în conducerea partidului: funcţia de prim-secretar la Capitală îl propulsa automat în rândul membrilor Comitetului Politic Executiv. Se spunea că secretul ascensiunii lui era numele pe care îl purta, de Petrescu, acelaşi cu al Elenei Ceauşescu înainte de căsătorie. Nimeni nu confirma, dar nici nu infirma zvonul, posibil lansat chiar de Barbu Petrescu, obscur lider sindical la Uzina 23 August prin anii ‘70 şi ajuns în funcţii în care pălăria îi era prea mare pentru cap. Seara târziu este convocată o şedinţă de comandament în stilul "Bebe Petrescu". Cele două încăperi erau despărţite doar de camera secretariatului, aşa încât deciziile din camera "şefilor" erau transmise în sala de consiliu operativ. Nu problema operativităţii se punea, ci a unor ordine clare. Or, aşa cum ne relatează unul dintre cei care s-au aflat în cabinetul primului-secretar, tocmai claritatea hotărârilor a lipsit. Chiar decizia organizării mitingului a fost lăsată "în coadă de peşte".

Confuzia

Şeful Inspectoratului de Interne a spus că nu îşi asumă răspunderea securităţii mitingului, creând din start o stare de nesiguranţă pentru momentele ce aveau să se desfăşoare peste câteva ore. Efectivele Miliţiei şi Securităţii se aflau în stare de alarmă de câteva zile, din seara de 17 decembrie. În câteva unităţi se produseseră acte de intimidare şi agresiuni asupra cadrelor. Astfel, un ofiţer MApN fusese înjunghiat mortal duminică seara, pe Splaiul Independenţei, la câteva sute de metri de clădirea Primăriei Capitalei. Un cap de cadavru, aruncat în curtea unei şcoli din spatele fostului sediu al Primăriei Sectorului 2, pe Moşilor, era considerat şi el un semnal fără echivoc. La Uzina Semănătoarea, în noaptea de 19 spre 20 s-au prezentat persoane care au cerut "din ordin de sus" să fie deschisă magazia de armament a gărzilor patriotice şi să le fie predate câteva arme automate cu muniţia aferentă. Cei de la Semănătoarea s-au conformat, dar nimeni nu a verificat autenticitatea ordinului. Aceste fapte erau cunoscute de şefii de la Interne pe municipiu şi reţinerea lor în a-şi asuma răspunderea pentru securizarea mitingului avea argumente.

Ceea ce avea să urmeze în Piaţa Palatului s-a prefigurat la câteva din aceste mitinguri la locul de muncă. La IMGB, Republica şi Vulcan, câţiva muncitori au luat cuvântul "neautorizaţi" şi au vorbit deschis împotriva lui Ceauşescu până să fie opriţi de "activul sănătos". În anii care au urmat, primii revoluţionari din Capitală nu şi-au făcut cunoscut actul de mare curaj din acea noapte. Curios! În unele instituţii fusese dat ordinul de prezentare pentru miting la ora 7:30. La adunări fiecare fabrică, instituţie avea locul ei fixat şi bine cunoscut de amplasament. Cei de la 23 August trebuiau să vină spre centrul Capitalei cu autobuzele ITB. Cineva a anulat însă comanda pentru autobuze, aşa încât miile de oameni au venit pe jos, aproape 10 km. Nici cei care fuseseră programaţi să participe ca "oameni siguri" nu au ajuns cu toţii în Piaţa Palatului. Intrările în Piaţă la asemenea ocazii erau păzite de miliţie şi gărzi patriotice. Or, din cauza nesincronizării, voite sau nu, aceste "dopuri" nu au mai fost "plantate".

Piaţa Palatului

În cartea sa "Mărturia unei istorii trăite", fostul şef al Cancelariei RSR, Silviu Curticeanu, are puţine de spus despre mitingul de la 21 decembrie:"În seara de 20 decembrie, înainte de a pleca spre casă, Ceauşescu m-a chemat şi mi-a spus că pentru a doua zi a organizat în Piaţa Palatului un mare miting al oamenilor muncii din Capitală, precizându-mi că a luat deja, personal, toate măsurile necesare împreună cu cei de la Capitală. Procedeul era total neuzitat, deoarece de organizarea mitingurilor se ocupau, în mod obişnuit, secţiile Comitetului Central. A doua întrebare se referă la împrejurarea dacă mitingul s-a transformat spontan într-o manifestaţie potrivnică. Răspunsul este categoric: nu - şi adevărul este cunoscut de prea multă lume pentru ca să pot fi bănuit măcar de o interpretare eronată. De la fereastra biroului meu, din sediul fostului Comitet Central, am văzut mitingul de la început şi afirm că lipsa de entuziasm evidentă, amărăciunea şi lehamitea întipărită pe feţele oamenilor nu s-au transformat, aşa cum spun unii, în revoltă, ci într-o dezordine generală, provocată de panica creată cu sânge rece şi profesionalism de un regizor abil, care a avut la îndemână mijloacele necesare, de la cele mai simple până la cele mai sofisticate (bastoane cu ace în vârf, petarde, aparatură electronică etc.).”

Citeşte mai multe despre:   decembrie 89,   silviu curticeanu,   revolutia 89,   revolutie,   ceausescu

 



Mai multe titluri din categorie

Producătorii de film plănuiesc o serie Harry Potter cu actori transsexuali

Producătorii de film plănuiesc o serie Harry Potter cu actori transsexuali
Producătorii de film intenționează să realizeze o serie Harry Potter cu actori transsexuali. Versiunea ar urma să fie filmată în America în iunie şi iulie. Totuși, producătorii ar putea fi daţi în judecată de JK Rowling dacă îi vor folosi personajele acesteia.

Poeme eminesciene traduse în limba turcă și puse în scenă de talentați studenți la UNATC (ZIUA CULTURII NAȚIONALE – 2022)

Poeme eminesciene traduse în limba turcă și  puse în scenă de talentați studenți la UNATC  (ZIUA CULTURII NAȚIONALE – 2022)
Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul continuă seria manifestărilor culturale de marcare a evenimentelor din agenda de diplomație publică și culturală, de data aceasta, cu ocazia celebrării Zilei Culturii Naționale – 2022, sărbătorită în fiecare an, în data de 15 ianuarie.

Constantin Chiriac, Director General Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Președinte al Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naționale

Constantin Chiriac, Director General Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Președinte al Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naționale
Când se aniversează cultura română, câteva zile se instaurează o solemnitate scorțoasă, plină de cuvinte mari și de ditirambi care nu au nimic de-a face cu ce înseamnă cu adevărat limba românească, cultura românească, care sunt structura, scheletul ființării neamului nostru.

Primul muzeu de artă națională din București se vizitează gratuit de Ziua Culturii Naționale

Primul muzeu de artă națională din București se vizitează gratuit  de Ziua Culturii Naționale
Muzeul Municipiului București oferă, de Ziua Culturii Naționale, acces gratuit la vizitarea celui dintâi muzeu de artă națională din București deschis în 1905 de doctorul Nicolae Minovici și un spectacol online de muzică și poezie susținut de soprana Arlinda Morava, mezzosoprana Adriana Alexandru la pian și actrița Theodora Stanciu.

CEL MAI BUN COPIL DIN LUME în premieră la 9G

CEL MAI BUN COPIL DIN LUME în premieră la 9G
Galerie Foto Luna ianuarie aduce noutăți la 9G la TNB. După lansarea celei de-a VIII-a ediții a concursului de proiecte, cu un nou Regulament de desfășurare, mult mai ofertant pentru tinerii artiști (detalii complete pe www.tnb.ro), pe 21, 22 și 23 ianuarie, începând cu ora 19:00, la Sala Mică a Teatrului Național are loc cea mai recentă premieră 9G: CEL MAI BUN COPIL DIN LUME, one-woman show de ALINA ȘERBAN.

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Culturii: Ne dorim ca 2022 să ne aducă mai aproape de normalitate

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Culturii: Ne dorim ca 2022 să ne aducă mai aproape de normalitate
Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit în mesajul transmis de Ziua Culturii Naționale despre Mihai Eminescu, artiști, Uniunea Europeană, PNRR și pandemie. Ne dorim ca anul 2022 să ne aducă mai aproape de normalitate, a spus șeful statului.

Teatrul Tineretului „Metropolis” sărbătorește 15 ani de existență

Teatrul Tineretului „Metropolis” sărbătorește 15 ani de existență
15 ani de emoții puternice, de aplauze frenetice și de spectacole memorabile. Tot atâția ani de proiecte de succes, la care se adaugă numeroase evenimente și debuturi ale tinerilor artiști. Cam așa ar putea fi descriși, în linii mari, cei 15 ani de existență pe care tocmai i-a împlinit Teatrul Tineretului „Metropolis” și pe care îi va aniversa printr-o serie de surprize pregătite publicului larg.

„Baby Shark” devine primul videoclip de pe YouTube care a atins 10 miliarde de vizualizări

„Baby Shark” devine primul videoclip de pe YouTube care a atins 10 miliarde de vizualizări
Cântecul pentri copii „Baby Shark" a atins 10 miliarde de vizualizări pe YouTube, fiind cel mai vizionat videoclip de pe platformă, un record pe care l-a stabilit în noiembrie 2020, precum și singurul care a atins acest număr de vizionări, anunță CNN.

Misterioasa viață a lui Nostradamus, cel mai mare prezicător din istoria lumii

Misterioasa viață a lui Nostradamus, cel mai mare prezicător din istoria lumii
Galerie Foto Jurnalul vă oferă marți un roman istoric trepidant.

Iubire, vinovăție, gelozie. Într-un cuvânt, familii

Iubire, vinovăție, gelozie. Într-un cuvânt, familii
Relațiile dintre mame și fiicele lor, dintre mame și fii lor și în general relațiile de familie și din familii  sunt o sursă permanentă de inspirație pentru scriitori, poate și pentru că sunt pe de o parte  atât de complexe și complicate pe cât de simple și firești sunt de cealaltă parte.

Mihai Eminescu, bizareriile ultimilor 6 ani din viața unui poet sclipitor

Mihai Eminescu, bizareriile ultimilor 6 ani din viața unui poet sclipitor
Galerie Foto De ce voia Eminescu să se călugărească? De ce ascundea sume mari de bani și continua să se împrumute de la prieteni? De ce purta revolver? De ce-și dorea moartea? De ce ciupea femeile pe stradă? De ce a fost arestat la Iași? De ce, de ce, de ce … Toate aceste mirări și multe altele au fost în jurul poetului mutilat în ultima parte a existenței de o înspăimântătoare depresie din care nu s-a mai ridicat decât pentru a învia în spiritul și sângele României.

De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale

De ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naționale
„Dintr-un popor nu rămâne nimic, decât cultura”. Cât adevăr era în spusele lui Mircea Eliade

Și vine vremea îndurării / John Grisham

Și vine vremea îndurării / John Grisham
Un roman plin de satisfacții, de inteligență, dramă și – mai ales – de empatie, cu personaje pe care mulți cititori le cunosc și le prețuiesc. Jake Brigance se trezește implicat într-un proces complicat atunci când curtea îl numește avocat pentru Drew Gamble, un băiat timid de șaisprezece ani acuzat de uciderea unui deputat local.

Actorii Teatrului de Comedie în rolul de muzeografi, de Ziua Culturii Naționale

Actorii Teatrului de Comedie în rolul de muzeografi, de Ziua Culturii Naționale
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Teatrul de Comedie, vă invită sâmbătă 15 ianuarie 2022, la o vizită în regim gratuit a expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, precum și a celor cinci case memoriale ale MNLR, care au aparținut scriitorilor Anton Pann, Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu Rebreanu și Ion Minulescu. 
Serviciul de email marketing furnizat de