Afganul

La noi e la modă expresia "generaţia expirată", care, chipurile, nu mai are nimic de spus. La alţii însă, cei mai în vârstă sunt evaluaţi după performanţele pe care le au, nu după numărul anilor consemnaţi în actele de identitate.

Frederick Forsyth a împlinit, de curând, 71 de ani şi rămâne, în continuare, unul dintre cei mai interesanţi autori de thrillere de pe mapamond. Orice carte a sa este un best-seller, chiar dacă nici una nu a mai atins valoarea şi notorietatea celebrului roman "Ziua Şacalului".

Reţeta autorului e simplă: folosirea mijloacelor unui jurnalist de investigaţie, capabil să scormonească în cele mai tainice ascunzişuri ale societăţii, şi uzitarea unei maniere de scris captivante. Paginile lui sunt înţesate de informaţii despre modul cum acţionează serviciile secrete, despre tehnicile sofisticate pe care acestea le au la dispoziţie şi despre încleştările care au loc pe un front invizibil. Ele stârnesc din start curiozitatea cititorului însetat să afle cât mai multe în legătură cu activitatea spionilor din timpurile noastre. Aceste detalii oferite cu migala unui documentarist nu-i transformă însă cărţile în tratate ştiinţifice.

Miza jocului
La momentul potrivit, îşi face intrarea în scenă scriitorul, a cărui fantezie debordantă pune în mişcare personaje credibile şi evenimente care se derulează cu o viteză ameţitoare. Împletind meşteşugit realul cu ficţiunea, Forsyth îşi asigură un succes constant.

Şi în "Afganul", ultima sa carte de până acum, tehnica de construire a naraţiunii este aceeaşi. Iar aşteptarea celui care o parcurge e răsplătită cu prisosinţă. Fiindcă miza jocului care ne este propus se anunţă fabuloasă.

Al-Qaeda pregăteşte un nou atentat cu un impact devastator, mai cumplit decât prăbuşirea Turnurilor Gemene. O navă care transportă GPL - Gaz Petrolier Lichefiat - va exploda într-o locaţie unde va provoca mai multe victime şi mai multe pagube materiale decât la 11 septembrie 2001. E vorba despre echivalentul a 30 de bombe nucleare de la Hiroşima. Dar care e nava pe care reprezentanţii Jihadului vor s-o arunce în aer? Şi unde anume se va produce actul nebunesc? Într-un port în Canalul Panama, astfel încât să blocheze pentru ani o cale maritimă de importanţă mondială?

Grozăvii...
Îi revine colonelului Mike Martin misiunea de a spulbera misterul care a pus pe jar şi CIA, şi NSA - Agenţia Naţională de Securitate -, şi britanicul SIS. Infiltrat cu dibăcie în cea mai cunoscută reţea teroristă, el descoperă ţinta vizată: transatlanticul Queen Mary II, care transportă 4.000 de pasageri, printre care se află şi şefii de stat participanţi la o conferinţă G8. Dejucarea planului diabolic, după derularea unor întâmplări uimitoare şi sângeroase, nici măcar nu ajunge la cunoştinţa opiniei publice. De cele mai multe ori, faptele şi jertfele agenţilor secreţi rămân neştiute, deşi ele îndepărtează câteodată grozăvii de neînchipuit.

Peste 100 de ani, cuiva care va citi "Afganul" i se va contura cu limpezime ce provocări a răvăşit umanitatea la începutul secolului al XXI-lea. Şi câte ne mai aşteaptă! Fiindcă e sigur: chiar în aceste clipe în care îmi parcurgeţi textul, undeva, sub o aparenţă banală, inofensivă, un scelerat croieşte planuri în urma cărora vor pieri civili nevinovaţi, din cine ştie ce colţ al lumii, căzuţi în cel mai murdar război pe care l-a cunoscut omenirea.

"Ibrahim a intuit atacul; a văzut licărirea din ochii omului care avea curând să moară. A scos un urlet şi a tras. Bărbatul care se aruncase asupra lui a primit glonţul în piept şi a început să moară. Dar dincolo de durere şi de şoc mai poate exista voinţă, suficientă pentru a prelungi viaţa cu o secundă. La capătul acelei secunde, ambii bărbaţi şi nava au dispărut într-o eternitate de un roz catifelat."