Agentul credincios

11 septembrie 2001 şi consecinţele lui nefaste continuă să fie o mină de aur pentru mulţi autori. La opt ani de la atacul asupra Turnurilor gemene cărţile care abordează fenomenul terorismului apar pe bandă rulantă şi se vând ca pâinea caldă.

Publicul le devorează literalmente şi pe cele documentare, dar se arată interesat şi de cele care apelează la ficţiune. În acea zi de coşmar omenirii i s-a provocat o rană ce se cicatrizează greu.

Aserţiunea o confirmă şi "Agentul credincios" de Alex Berenson, unul dintre cele mai ingenioase thrillere care tratează acest subiect fierbinte. Premisa este incitantă de la primele pagini, când facem cunoştinţă cu un protagonist mai puţin obişnuit: John Wells, un agent CIA infiltrat în Al Qaeda. Să recunoaştem, e o idee îndrăzneaţă să-ţi imaginezi că un american poate pătrunde într-o astfel de organizaţie, câştigând încrederea lui Bin Laden.

Dar infiltrarea s-a produs înainte de atacurile împotriva SUA, aşa că pare verosimilă. Mai ales că John Wells vorbeşte la perfecţie araba şi paştu, poartă barbă, nu bea alcool, călăreşte ca un afgan şi s-a convertit la religia musulmană. Ai lui îl cred pierdut pentru totdeauna, nemaiavând de doi ani veşti de la el.

GLOBALIZAREA
Dar când se aşteaptă mai puţin, acesta ia legătura cu agentul care îl monitorizează şi îi comunică informaţii îngrijorătoare. Teroriştii sunt gata de noi agresiuni pe teritoriul american, el fiind unul dintre cei trimişi să le pună în aplicare. Evident, datorită intervenţiei lui, planurile diabolice sunt dejucate, nu înainte de a face o sumedenie de victime.

Globalizarea la care asistăm se reflectă şi în acest roman. Acţiunea se mută în viteză din Afganistan în Lumea nouă, din Canada în Marea Britanie. Iar pentru comunicare rapidă se folosesc internetul sau telefonul mobil. Mijloace tehnice care i-ar umple de invidie pe spionii de altădată, nevoiţi să trimită depeşe cifrate prin poştă sau cu ajutorul porumbeilor voiajori.

Alex Berenson cunoaşte modul de a întreţine tensiunea lecturii şi de a fi limpede, coerent, uşor de urmărit, în ciuda unei intrigi complicate. Dar acest scriitor de succes mai are un merit incontestabil: acela de a presăra o sumedenie de informaţii preţioase, reale, necunoscute marelui public. De pildă, el oferă detalii exacte despre interogatoriile la care sunt supuşi cei suspectaţi de relaţii cu Al Qaeda - modul de obţinere a mărturiilor i-ar îngrozi şi pe cei mai vajnici militanţi pentru Drepturile omului.

PSIHOZA EXISTĂ
Totodată, în carte sunt prezentate şi perfecţionatele tehnici de ascultare prin satelit, care fac posibilă înregistrarea unei conversaţii într-un apartament, acceptarea folosirii lor fiind preţul liniştii, plătit de cei care au inima curată şi nimic de ţinut la secret. Iar avertismentele legate de tentativele de a detona o bombă atomică într-un paşnic oraş, de a folosi antraxul împotriva populaţiei sau de a declanşa o molimă de ciumă într-o metropolă, provoacă fiori.

Vremea trece şi Jihadul nu aduce Islamului gloria promisă cu mult tam-tam, deşi au mai fost evenimentele sângeroase de la Madrid, de la metroul londonez, din alte locaţii de pe glob, şi vor mai urma, cu siguranţă, şi altele, la fel de îngrozitoare. Dar psihoza există, e omniprezentă. Neîncrederea continuă să ne bântuie, e mai periculoasă decât o armă. Orice geantă uitată pe un peron stârneşte panică - dacă ascunde un explozibil? Umanităţii îi va trebui încă mult timp ca să se vindece de frica instaurată la începutul secolului al XXI-lea. Alex Berenson e optimist - crede că terorismul va fi aruncat în uitare peste o vreme. "Inshallah" - Dacă va vrea Domnul.

"Wells numără gloanţele care mai erau în pistolul lui Ghazi. Şase. De-ajuns. Nu mai trebuia să omoare decât un singur om. Băgă încărcătorul la loc şi îşi puse pistolul în haină. Dacă le-ar spune vecinilor despre ciumă ar crea panică. Vor primi antibiotice la timp. O să cheme poliţia când ajunge la maşină. Sirenele se auzeau deja prin pereţii subţiri ai clădirii. Coborî cât de repede îi permiteau plămânii infectaţi."