Andrei Pleşu - "Note, stări, zile"

Andrei Pleşu a lansat la Librăria Humanitas Kretzulescu un "soi" de jurnal, "Note, stări, zile", împreună cu audiobook-ul "Minima moralia".

"De ce am decis să public această carte? Pentru că îmi fac iluzia că nu eu sunt prezent în paginile ei. Prezent e un ins care, între 19 şi 60 de ani, a traversat (şi traversează încă) un episod de Bildung, adică de instrucţie şi formare", a declarat autorul.

Cu un public-ţintă format din tineri, acesta îşi descrie "jurnalul" ca  fiind "o istorie fragmentară a unui autodidact. Ea poate interesa, cred, o categorie de cititori (mai ales tineri) aflaţi în căutarea unui drum, a unui orizont de interogaţie şi de lectură care se alcătuieşte, în fond, de la sine, prin întâlniri modelatoare, curiozităţi, obsesii, şanse şi neşanse existenţiale, candori şi eschive, oportunităţi provocatoare, surprize şi inerţii". Autodidacticismul în accepţia autorului "nu e rău, pentru că este o formă de a învăţa, chiar dacă pe cont propriu, cu un efort mai mare şi cu riscul de a nu fi orientat. Oferta e imensă, trebuie să ai totuşi, măcar la început de drum, câteva indicaţii, câţiva piloni pe care să te sprijini".

Astfel, în urma unei selecţii riguroase, în compoziţia volumului au fost integrate textele apărute de-a lungul anilor în Dilema. "Le-am ales dintr-o sumedenie de caiete vechi, care conţin o materie cam de cinci-şase ori mai amplă decât cea selectată. Pe alocuri, mi-am luat libertatea de a opera mici reajustări stilistice, stingherit de vreun abuz juvenil sau de vreo stângăcie flagrantă. Am adăugat însemnărilor propriu-zise şi vreo 25 de pagini de citate din alţii. Fie pentru că mi s-au părut spectaculos de actuale (mă refer mai cu seamă la clasicii noştri, trăitori în aceeaşi Românie ca şi noi, cu aceleaşi melancolii, perplexităţi şi exasperări), fie pentru că m-au marcat, într-un fel sau altul, prin subtilitate sau pitoresc", conchide scriitorul.

Referitor la "Minima Moralia", Andrei Pleşu afirmă că: "Singura autoritate pe care conştiinţa individuală nu şi-o pune niciodată sau aproape niciodată la îndoială e autoritatea morală. Capacitatea de a distinge între bine şi rău, între viciu şi virtute, dreptate şi nedreptate pare a fi la îndemâna tuturor. În materie de etică, funcţionăm constant printr-o nedemolabilă autocomplezenţă. Trăim într-o inflaîie barocă a competenţei morale, într-o lume a cărei principală dezordine riscă să fie faptul că toţi membrii ei se simt moralmente în ordine sau că toţi resimt dezordinea proprie drept neglijabilă. L'enfer c'est les autres - părem a concede cu toţii. Prin urmare, le paradis c'est nous-memes."

Alături de volumul "Note, stări, zile", la Humanitas au fost lansate cele patru CD-uri ale audiobook-ului în lectura autorului.

Prezenţi la lansare, Gabriel Liiceanu a descris volumul lui Pleşu ca fiind "o carte a curgerii, unde 40 ani din viaţă curg frumos, curg la fel, pe linia formării eului". Pentru criticul Eugen Negrici, prin lansarea de marţi, "Imperiul Humanitas îi prezintă lumii diamantul coroanei". Îl prezintă pe "Andrei Pleşu: strălucitor, inanalizabil, splendid în toate formulările lui".