"Lostrita". "Capul de Zimbru". "Sakuntala". "Farsa". "Sezon mort". Sunt doar cateva dintre titlurile care alcatuiesc mirajul volumului de povestiri "Iubire Magica" de Vasile Voiculescu. Miercuri, 24 august, impreuna cu Jurnalul National.
In universul imaginar propriu povestirilor lui Voiculescu legaturile intre oameni, animale, lucruri, locuri se fac prin asemenea comunicari magice. Intre tenebrele purei animalitati si luminile sufletului uman nu exista pereti despartitori. Sfera animalicului, ca si intunericul organic al feminitatii sunt opuse spiritului rational, cunoasterii logice si creatiilor sale: civilizatia stiintifica si tehnica…
Omul care nu comunica in acest sens magic cu cele ale naturii poate sa savarseasca grave pacate impotriva firii. Iubirea magica este un "rascol sexual", o posesiune demonica. Ea nu are nimic sentimental. Ea afecteaza indeobste oameni care pareau imuni fata de o asemenea agresiune din tenebre, fiind "luminati", oraseni civilizati, aparent eliberati de superstitii. Fiinta ispititoare este de obicei elementara: o frumoasa munteanca ("Iubire magica"), nevasta unui paznic al fazanariei ("Sezon mort"), o tiganca seducatoare ("Sakuntala"). Locul unde se petrece aventura erotica este salbatic, vraja emanand din fapturi cu o putere htonica.
Rareori un prozator ne-a convins asemenea lui Voiculescu povestitorul ca actul de imaginatie al scriitorului este un act magic...
Povestirile lui V. Voiculescu pun in lumina o vocatie a fabularii si, in acelasi timp, o constiinta a functiei irealizatoare a imaginatiei... (Nicolae BALOTA, V. Voiculescu sau duhul povestirii, capitolele "Mitograful si povestirea", "Magnetismul vital", "Iubirea magica", in vol. "De la Ion la Ioanide. Prozatori romani ai secolului XX")