Călătorii în Infern

Pentru unii, Infernul e pe Pământ. Infernul unei vieţi chinuite, al unei existenţe aproape ratate. Vujity Tvrtko (37 de ani), jurnalist de investigaţie maghiar, a trecut prin acest Infern, l-a văzut, l-a simţit şi a scris despre el. Munca de investigaţie a durat 11 ani şi a însemnat o serie de reportaje realizate în zone de conflict, în spaţii izolate (fie din motive politice - Coreea de Nord, fie din motive de siguranţă şi sănătate - Cernobîlul, fie din raţiuni geografice - Sahara, anumite regiuni din Pakistan), reportaje reunite sub numele "Călătorii în Infern".

Zilele trecute, Vujity Tvrtko a lansat cartea "Călătorii în Infern" (editată la Curtea Veche) în România. O carte-oglindă a unor realităţi crude şi dureroase cu care suntem contemporani, o enciclopedie a locurilor în care nimeni nu şi-ar dori să se afle şi a martirilor care, fără voia lor, suferă în tăcere. "Este o carte specială", spunea el. "Acest volum, editat doar pentru România, are ceva aparte. Şi am să vă spun şi de ce." Cartea i-a fost dedicată lui Petre Cozma în memoria fiului său, handbalistul Marian Cozma.

Tvrtko Vujity a studiat jurnalistica în Statele Unite, la Secţia de comunicare a Universităţii Miami. A lucrat la diferite publicaţii, la Radio Ungaria şi la Televiziunea Maghiară. Reportajele sale sunt adesea preluate de posturi internaţionale de televiziune. Filmul despre prizonierul de război întors acasă după 53 de ani a fost difuzat, parţial sau integral, în peste 121 de ţări.

După prezentarea filmelor sale, prin intermediul a diferite organizaţii de întrajutorare, aproape un milion de dolari au ajuns la cei sărmani. Până acum, în Ungaria i-au fost publicate nouă volume, care s-au vândut în aproape 750.000 de exemplare. "Călătorii în Infern" este primul volum tradus în limba română.

La evenimentul de lansare a cărţii sale în România (în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus) au fost prezenţi alături de autor, printre alţii, Adrian Cioroianu şi Petre Cozma.
 
Jurnalul Naţional: Felicitări, întâi de toate, pentru reportajele pe care le-ai făcut, dar şi pentru cartea pe care ai lansat-o în România: "Călătorii în Infern". Tvrtko, ce este Infernul?

Tvrtko Vujity: Am fost de multe ori acolo... în Iad... l-am văzut, l-am mirosit, l-am simţit şi, din păcate, se află în multe locuri de pe faţa pământului ăstuia. Totuşi, nu asta am vrut să scot în evidenţă. Nu am căutat orori. Ci eroi. Pe ei i-am căutat în primul şi în primul rând. Şi i-am găsit. Sunt eroii de toate zilele care lucrează în Iad... sunt oameni care ajută alţi oameni. Precum aceia care au puterea să lucreze în cea mai mare leprozerie din lume (Etiopia - Africa). Este acolo Iadul pe pământ? Absolut!!! Acolo trăiesc oameni care-şi pierd degetele, mâinile, ochii şi... totul. Da, ăsta este Iadul. Însă există în acea leprozerie un doctor: Agnes. O persoană obişnuită, care merge la piaţă, face cumpărături, apoi revine, în acea lume egală cu Infernul, ajutându-i pe cei de acolo să supravieţuiască, unora salvându-le chiar viaţa. Coreea de Nord... cea mai cumplită ţară din câte am văzut până acum. Acolo, copiii orfani mor în spitale, stau flămânzi... Şi acesta este tot un Iad. Dar tot acolo l-am întâlnit pe Szandor. Şi el un om obişnuit. Dar care are grijă de acei copii, ajutându-i să nu moară. Prin reportajele pe care le-am făcut am încercat să vorbesc despre oameni care oricând ar putea fi numiţi eroi. Sunt eroi pe care nu-i întâlneşti peste tot, care nu caută popularitate, care nu sunt celebri, care nu apar pe sticlă, care nu dau autografe. Cred că, din când în când, cu toţii ar trebui să mergem în Iad ca să-i întâlnim pe îngerii de-acolo şi să apreciem Raiul pe care-l avem noi. Pentru mine, aceşti oameni sunt nişte îngeri. I-aş numi îngerii din Iad.

Petre Cozma, eroul lui

Cum ai reuşit să realizezi aceste călătorii în Infern?

La şcoala de jurnalistică eşti învăţat să nu minţi. Corect? Eu a trebuit să mint, pentru a putea face unele dintre reportaje. Am mai multe buletine de identitate, africane, asiatice... În Coreea de Nord nu poţi merge pur şi simplu. Acolo am pretins că sunt voluntar în cadrul unei fundaţii. În leprozerie, la fel. A trebuit să mint. Eram doctorul Vuitj, care lucra cu o cameră video mică şi realiza documentare pentru medicii din Ungaria... Când am minţit, a trebuit să spun şi de ce am făcut acest lucru. Călătoria în Coreea de Nord am pregătit-o timp de doi ani, pentru Cernobîl am dat sute de telefoane, am trimis tot atâtea e-mail-uri şi abia după un an am reuşit să obţin aprobări.

Cartea "Călătorii în Infern" este urmarea mai multor ani de muncă de documentare, de investigaţie...

Am lansat până în prezent nouă cărţi în Ungaria, aceasta este o selecţie a textelor, întâmplărilor care am crezut eu că ar fi interesate pentru români. Am să vă spun ceva... această carte, pe care am lansat-o în România, este specială. Şi mai mult decât atât. Este diferită faţă de oricare altă ediţie. Şi asta datorită uneia dintre cele două dedicaţii pe care le-am scris în carte: lui Petre Cozma, în memoria lui Marian. L-am reîntâlnit acum două săptămâni în Ungaria. A venit la lansarea acestei cărţi, versiunea maghiară. (...) Acest om, Petre Cozma, a făcut mai mult pentru apropierea dintre români şi maghiari decât au reuşit să realizeze politicienii în mulţi ani... Încă ceva, de Ziua Naţională a Ungariei, l-am sunat pe ministrul Sportului maghiar şi i-am spus: "Sunt Tvrtko Vujity. Vă rog, haideţi să-i oferim acestui om cea mai mare distincţie pe care o poate da Guvernul. După o săptămână, Petre Cozma a primit la Ambasada Ungariei cea mai mare distincţie din sportul maghiar". Sunt mândru de el pentru tot ceea ce a făcut după tragedia pe care a trăit-o. Fiecare vorbă pe care a rostit-o, fiecare gest făcut au fost pentru noi o lecţie de viaţă. De atâtea ori a fost în Ungaria şi de fiecare dată ne-a îndemnat să nu căutăm răzbunarea. Ne învaţă ce este pacea.

Poate că şi solidaritatea de care aţi dat dovadă l-a ajutat, i-a mai alinat durerea aceea cumplită...

Ce a făcut în Ungaria este o minune. Şi, cum am mai spus, în ultimii ani nici un politician nu a reuşit să facă ceea ce domnul Cozma a realizat pentru prietenia dintre noi, dintre români şi maghiari. Este iubit şi apreciat de atâţia oameni. Este unul dintre eroii mei şi are o inimă cu adevărat mare şi caldă...

Care este Iadul tău, Tvrtko?

După ce veţi citi această carte, veţi uita de toate problemele voastre... dacă am să întreb în jurul meu "ce vă enervează, oameni buni!?", am să primesc răspunsuri ca... "uf, nu ştiu pe cine să aleg ca «preşedinte»", "uf, mereu îmi întârzie autobuzul", "uf, cafeaua pe care am comandat-o este rece", "apa pe care am comandat-o este prea caldă...", dar după ce veţi citi cartea veţi vedea ce dimensiuni au toate aceste probleme... Care este Iadul meu? Acela că oamenii nu înţeleg faptul că noi aici, în S-E Europei, chiar nu avem probleme. Ţin în mână acest pahar cu apă şi ştiu că nu voi muri după ce îl voi bea... Dar nici nu-ţi imaginezi cât de preţios este el în cel mai mare campus de leproşi din lume...