Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1. Jacques și stăpânul său
Autor: Milan Kundera
Editura: Humanitas Fiction, 2025
Traducere: Petre Bokor
„Jacques și stăpânul său nu este o adaptare; este propria mea piesă, propria mea «variațiune la Diderot», sau mai precis, fiind concepută cu toată admirația, «omagiul meu lui Diderot». Această «variațiune-omagiu» este o întâlnire multiplă: aceea dintre doi scriitori, dar și aceea dintre două secole. Precum și aceea dintre roman și teatru. Forma scrierii dramatice a fost totdeauna mult mai rigidă și mai normativă decât forma romanului. Teatrul n-a avut niciodată un Laurence Sterne. Așadar, eu n-am scris numai un «omagiu lui Diderot», ci și un «omagiu romanului», încercând să dau comediei mele acea libertate formală pe care a inventat-o Diderot-romancierul, dar pe care n-a cunoscut-o niciodată Diderot-dramaturgul” (Milan Kundera).
2. Puștiul
Autori: Arkadi și Boris Strugațki
Editura: Nemira, 2025
Traducere: Valerian Stoicescu
O expediție de pe Pământ ajunge pe o planetă îndepărtată, într-o lume rece și pustie pe care trebuie să o pregătească pentru viitorii coloniști spațiali. Aici, exploratorii întâlnesc un copil straniu, crescut de reprezentanții unei rase extraterestre misterioase. Cu ajutorul lui, pământenii speră să stabilească un contact cu o civilizație extrem de avansată.
Povestea fraților Strugațki, captivantă și dinamică, dar în același timp profundă și melancolică, ridică întrebări esențiale, lăsând cititorul să găsească propriile răspunsuri. Cine este Puștiul? O descoperire științifică remarcabilă sau un copil care poartă povara unei suferințe tăcute? Este moral să intervii în destinul unei ființe pentru a urmări obiective care servesc intereselor întregii umanități?
„Aventura, împletită cu reflecții profunde despre umanitate, moralitate și limitele cunoașterii, transformă Puștiul fraților Strugațki într-una dintre cele mai emoționante povești despre întâlnirile de gradul trei. Un clasic al literaturii SF, care își găsește locul firesc în bibliotecile și sufletele pasionaților de literatură speculativă, alături de capodopere precum Solaris de Stanislaw Lem” (Marian Coman).
3. Fata cu părul roșu de la Auschwitz
Autoare: Nechama Birnbaum
Editura: Humanitas Fiction, 2025
Traducere: Anca Dumitru
La 18 ani, în primăvara lui 1944, Rozi Greenstein este deportată împreună cu toată familia la Auschwitz. Fratele și mama ajung imediat în camerele de gazare, iar pe ea și pe sora ei Leah le așteaptă încercări inimaginabile, cărora doar printr-o extraordinară voință de a trăi le vor putea supraviețui. Povestea celor două surori și a tovarășelor lor de suferință, înregistrată între anii 2016 și 2018, când Rozi, stabilită în Statele Unite după Al Doilea Război Mondial, era nonagenară, și transformată într-o carte de către Nechama Birnbaum, nepoata ei, dezvăluie infernul lagărelor naziste și al ghetourilor de pe teritoriul transilvănean anexat Ungariei în urma Dictatului de la Viena. Silite să muncească pentru mașinăria de război a celor care doreau să-i anihileze (de la Auschwitz, supraviețuitoarele sunt transferate la Theresienstadt, unde lucrează într-o fabrică de armament), deținutele sunt eliberate în mai 1945, cu câteva zile înainte de capitularea Germaniei naziste.
Fata cu părul roșu de la Auschwitz, impresionanta poveste a unei supraviețuitoare a Holocaustului, originară din satul Crasna, a fost tradusă în unsprezece limbi și recompensată cu Readers’ Favorite Gold Medal în 2022.
4. Ce am învățat de la Graham Greene
Autor: Andrei Gorzo
Editura: Polirom, 2024
Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie este în punctul de plecare un memoir. El spune în paralel povestea unui tată care aruncă umbre în semitonuri de noir și cea a fiului său care încearcă să reconstituie după moartea tatălui existența acestuia pornind de la literatura lui Graham Greene. Dar memoir-ul, gândit ca o anchetă, este modelat ca un thriller. Istoria României din ultimii 40 de ani e privită astfel din perspectiva unui medic legist de provincie care participă în anii 1980 la autopsia unui ștab comunist dispărut în circumstanțe tulburi. Închis (el a susținut mereu că din cauza asta) și apoi reabilitat, ajunge imediat după Revoluția din 1989 în structurile de intelligence de la marginea primelor guvernări postcomuniste, participând la detonarea unor bombe de presă înainte de a intra pentru multă vreme în circuitul unor publicații conspiraționiste. Biografie a tatălui și a relațiilor de familie, cartea este și o autobiografie intelectuală a fiului, ce își construiește în adolescență, din filme și romane cu spioni, un spațiu în care încearcă să evadeze din lumea simultan reală și imaginară a tatălui. Volumul oferă o încercare retrospectivă și reflexivă de a înțelege planurile de convergență/divergență dintre cele două lumi.
5. Religia woke
Autor: Jean-François Braunstein
Editura: Humanitas, 2024
Traducere: Emanuela Jalbă-Șoimaru
După dărâmarea statuilor, au început să fie cenzurate sau puse la index cărțile lui Mark Twain, Margaret Atwood, Roald Dahl ori J.K. Rowling. Publicațiile satirice de tradiție sau spectacolele unor comedianți celebri sunt supuse oprobriului public. Filmele și desenele animate sunt ciopârțite - dacă nu sunt create de la bun început ca să bifeze puncte dintr-o grilă. Pornită în misiunea de a schimba din temelii valorile și structurile societății occidentale, mișcarea woke a ajuns, mai mult decât o ideologie la modă - spune Jean-François Braunstein -, o adevărată religie. Sub acoperirea unor cauze nobile precum combaterea discriminării și dezbaterea istoriei coloniale, adepții mișcării recurg la misticism și ocultism, își scriu propriile texte sacre și promit eliberarea de corp și rațiune. Religia woke devine astfel o utopie transumanistă.
Cartea radiografiază la cald această nebunie colectivă, demontându-i aberațiile: „Toți albii sunt rasiști”, „toți negrii sunt victime”, „ai genul pe care ți-l alegi”, „matematica este rasistă”, „biologia este machistă”, „bărbații pot rămâne însărcinați”... Dogmele și credințele absurde impregnează treptat țesătura socială, de la sistemul educațional și piața muncii până la sectoarele culturale și industria de divertisment. Riscul cel mai mare, susține autorul, este alienarea individului față de propria-i identitate.
6. Jurnal (1933-2017)
Autor: Paul Cornea
Editura: Polirom, 2024
„Pentru foștii săi studenți sau pentru cei care i-au rămas atașați profesorului după terminarea facultății, aproape fiecare dintre fragmentele ce formează Jurnalul surprinde momente memorabile. Pentru publicul larg, devine pasionant modul în care eroul cărții a trecut de la comunismul de tinerețe la viziunea politică ultimă, adică la liberalism, la exaltarea democrației parlamentare și a libertății individuale. Autorul a fost în primul rând un istoric literar, dar unul de factură specială: modul în care au evoluat teoria literaturii, filozofia operei de artă, perceperea locului literaturii în lume și hermeneutica artei l-a preocupat mereu, dar mai ales în ultimele decenii de viață. E fascinant să observi grija cu care teoreticianul și-a construit armătura ideatică pentru scrierea tratatului său de hermeneutică, precum și curiozitatea intelectuală mereu vie a omului care se apropia de 90 de ani, dar afișa încă disponibilități mentale nelimitate. Și sinceritatea în toate astea? Este ea importantă sau nu într-o operă de acest fel? Cred că rămâne fundamentală...” (Mihai Zamfir).
7. Ultima colonie
Autor: John Scalzi
Editura: Nemira, 2025
Traducere: Cristina Ghidoveanu
John Perry, acum retras din serviciul militar, își trăiește zilele pe îndepărtata colonie Huckleberry. Alături de soția lui, Jane, se ocupă de ferma lor, judecă dispute locale și se bucură să-și vadă fetița adoptată crescând. Însă trecutul lui Jane se întoarce să îi bântuie și îi obligă să reintre în joc, de data aceasta ca lideri ai unei noi colonii ce urmează să fie populată cu oameni din toate lumile. Cei doi ajung iar în mijlocul unor dispute de politică interstelară, trădări și războaie, între Uniunea Colonială umană și confederația extraterestră numită Conclavul.
„Războiul bătrânilor este, din punctul meu de vedere, cea mai bună serie military science-fiction” (Marian Coman).
Finalist al Premiului Hugo (2008)
Finalist al premiului Locus (2008)
8. Copiii minții
Autor: Orson Scott Card
Editura: Nemira, 2025
Traducere: Gabriel Stoian
Inteligența artificială Jane este singura care poate salva cele trei specii de pe planeta Lusitania. A descoperit cum să transporte navele în afara universului și să le plaseze în alte lumi, sfidând limitările vitezei luminii. Însă, pentru aceasta, trebuie să își folosească toate capacitățile de procesare. Pe măsură ce Congresul Stelar închide ansiblu după ansiblu, capacitatea ei de a trimite navele în alte lumi scade rapid. Pentru ca Jane să supraviețuiască, copiii lui Ender trebuie mai întâi să o salveze pe ea…
„Copiii minții încheie magistral saga lui Ender Wiggin, abordând teme precum responsabilitatea morală, relația dintre tehnologie și suflet, importanța solidarității” (Marian Coman).
9. Filme românești
Autor: Dan Sociu
Editura: Polirom, 2024
„Cartea este una experimentală, scrisă ca o serie de filme scurte și foarte scurte sau ca un singur film-mozaic, cu o iuțeală și o brevitate ce amintesc de schițele și momentele lui Caragiale, dar un Caragiale trecut prin psihanaliză și suprarealism și lăsat să fie obscen după pofta inimii lui. La cetele de călușari e un personaj, i se zice Mutu sau, în alte versiuni, Proasta, aflat mereu în afara ierarhiei și a regulilor, îmbrăcat aiurea sau în haine militare, care sparge cu un ciomag oalele frumos meșteșugite, își bate joc de jocul călușarilor și de spectatori și totuși e păstrat mereu în schemă, an de an. Textele de aici sunt scrise de o Proastă, de un Mut...” (Dan Sociu).
Citește pe Antena3.ro
