x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cine şi, mai ales cum, reprezintă România la Uniunea Europeană

1
Autor: Serban Cionoff 19 Mar 2013 - 13:25
Cine şi, mai ales cum, reprezintă România la Uniunea Europeană
Chestiunea reprezentării la UE se pune, de fapt, în următorii termeni:într-o variantă simplă, cel care are dorinţa  să mănânce un măr  se urcă în pom şi îl culege; în varianta complicată el îl cumpără de la altcineva , care l-a cumpărat de la altcineva, care l-a cumpărat de la Bruxelles.”  Adrian Năstase
 
Dacă mi s-ar cere să aleg un motto pentru această nouă carte a profesorului Adrian Năstase, “Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne şi europene”(*), cu siguranţă că m-aş opri la vorbele lui Voltaire : ”Domnilor, dacă doriţi să discutăm, precizaţi-vă termenii.” 

 Motivul este foarte simplu: multe dintre discuţiile aprinse care se poartă, azi, pe tema modului în care este percepută prezenţa, înlăuntrul şi în afara ţării, prezenţa noastră în Uniunea Europeană suferă de pe urma unui grav deficit de informaţie. Pe de o parte, reprezentările publice, aşteptările şi dezamăgirile legate de această prezenţă se datorează (şi) faptului că, la nivelul opiniei publice, lipsesc datele şi reperele necesare unei evaluări corecte şi riguroase, iar, în absenţa lor, primează, încă, multe clişee emoţionale( de domeniul “senzo-propagandei” cum i-ar fi spus un Jacque Elul) sau intrpretări partizanale, nu puţine dintre acestea  excesiv politizate. Pe de altă parte, nici realităţile româneşti nu sunt,din păcate întotdeuna, cunoscute corect în forurile Uniunii Europene, foarte multe informaţii eronate(ca să nu spun mai direct: tendenţioase sau chiar otrăvite) venind pe canale al căror angajament,  nu o dată intolerant şi partizanal, nu mai este un secret.

Ne întâlnim, deopotrivă, cu o realitate de care nu putem face abstracţie: dacă, în perioada 2011-2004, guvernul României, al cărui premier a fost Adrian Năstase, a finalizat negocierile de aderare, instituţiile statului fiind pregătite să facă faţă standardelor comunitare, la nivelul informării şi al formării unei precepţii publice adecvate asupra a ceea ce înseamnă Uniunea Europeană şi calitatea României de stat membru al UE s-a făcut foarte puţin. Acestui fapt - să îi spunem, de natură subiectivă - i s-a adăugat, după cum pe bună dreptate reţine Adrian Năstase, împrejurarea că “după finalizarea negocierilor şi, apoi, după aderare, au apărut noi întrebări care reclamă, şi ele, răspunsuri.”

Una dintre aceste întrebări fiind tocmai cea care face obiectul cărţii: reprezentarea României la Uniunea Europeană. Temă de o fierbinte actualitate, pricinuind acute confruntări, schimburi de replici şi antrenând - mai ales  de pe o anumită parte a baricadei! - pasiuni nemăsurate, orgolii şi resentimente devastatoare.

 Se simţea, aşadar, nevoia unei abordări calme, la rece, a subiectului. Iar o  asemenea abordare nu putea fi făcută decât din pespectiva ştiinţei dreptului internaţional. O abordare care să mute accentul de la persoane la instituţii şi la norme. Sarcină pe care şi-a asumat-o şi a dus-o la bun sfârşit în această lucrare cu adevărat de referinţă profesorul Adrian Năstase. Insist, anume, asupra acestei calităţi - “profesorul Adrian Năstase”- pentru că, da fapt, aici avem unul dintre atuurile cărţii: de data asta , se pronunţă eminentul jurist Adrian Năstase, cercetătorul asiduu şi cunoscător temenic al fenomenului şi nu, aşa cum probabil mulţi se vor fi aşteptat, redutabilul om politic Adrian Năstase.

 Fapt cu atât mai important cu cât, după cum remarcă autorul însuşi :”în aceste ultime luni, în dezbaterea publică nu s-a înţeles că tensiunea creată nu este  determinată, în primul rând, de factori personali, ci de noile condiţii instituţionale (sublinierea autorului n.n.). Ca atare, soluţiile nu ţin de eventualele compromisuri între persoane, ci ele au nevoie de soluţii de principiu.” Iar în scenariul ideatic pus în pagină de către profesorul Adrian Năstase asemenea soluţii reclamă în mod firesc şi necesar o sinteză însumând dreptul constituţional (român sau comparat), dreptul internaţional, dreptul Uniunii Europene şi, câtuşi de puţin în ultimul rând, principiile, rigorile şi practicile politicii externe.  

Precizarea termenilor  începe cu o viziune clară asupa “Europei în care trăim”, respectiv cu analiza modului în care, în ultimii peste douăzeci de ani, România a reuşit să  se adapteze la ritmul  noilor realităţi politice şi economice.  Din această perspectivă, Adrian Năstase este de părere că Uniunea Europeană “constituie un semnificativ exerciţiu integrator care satisface, pentru ţările membre, necesităţile acestora de a se alinia cerinţelor globalizării.” Şi mai departe: ”Ordinea internaţională a Europei de mâine va coincide cu organizarea instituţională a Uniunii Europene.” 
Are  variate şi depline temeiuri autorul spre a relua o aserţiune pe care a formulat-o cu aproape şase ani în urmă, dar care şi-a păstrat actualitatea: “ Este o şansă extraordinară pe care o avem şi pe care nu putem să ne permitem să o irosim, fiind vorba de integrarea României nu într-o lume periferică, ci în chiar nucleul dezvoltării mondiale, în centrul unei zone care determină şi influenţează procesele de globalizare.”
 
Pentru a da răspunsul aşteptat şi necesar la întrebarea-cheie a cărţii - “cine şi, mai ales, cum reprezintă România la Uniunea Europeană?”- profesorul Adrian Năstase derulează un aprofundat şi riguros examen al noţiunilor şi principiilor fundamentale care susţin şi legitimează rezolvarea corectă şi judicioasă a problemei. Rând pe rând, se discută despre noţiunile “stat” şi “ suveranitate”, cu un firesc accent pe sfera şi conţinutul noţiunii “stat de drept”, despre relaţia dintre politică externă şi diplomaţie, despre specificitatea “republicii în care trăim”, republică semiprezidenţială, o realitate ale cărei plusuri şi minusuri sunt relevate deschis şi fără complexe. Sunt, de asemenea, examinate relaţiile dintre Preşedinţia- Premeier/Guvern- Parlament, cu necesarele precizări în ceea ce priveşte gestionarea afacerilor europene.
 
Analiza anasamblului instituţional şi a funcţionării mecanismelor interne ale statului de drept în România se conjugă cu o atentă examinare a modului în care sunt gândite şi acţionează Consiliul Europei , respectiv Consiliul Uniunii Europene, în ideea relevării relaţiei României cu Uniunea Europeană şi, în principal, a căilor şi mijloacelor prin care această relaţie poate servi Interesului Naţional.  
 
O atenţie aparte este acordată relaţiei instituţionale Preşedinte-Prim ministru,  prilej cu care autorul pune degetul pe rană abordând , fără menajamente de circumstanţă, tema atât de sensibilă a coabitării instituţionale în regimul semiprezidneţial.  Cu acest prilej, Adrian Năstase aduce în discuţie “lecţia franceză a coabitării”: ”Ceea ce ne învaţă <<lecţia>> franceză este că, în domeniul coabitării , elemental esenţial nu este eventuala simpatie sau antipatie între cei doi şefi ai executivului, ci felul în care este gestionată o anumită situaţie obiectivă  rezultată din alegeri.” Există, consideră Adrian Năstase, din această demonstraţie, “un pardox din care trebuie să învăţăm”: consensul favorizează coabitarea, iar coabitarea favorizează consensul”. În plus, apreciază tot Adrian Năstase, mai avem de învăţat din lecţia franceză şi acest “imperativ al coabitării: “ în străinătate, Franţa vorbeşte pe o singură voce”.
 
Deşi, după cum spuneam mai înainte, în carte, omul politic Adrian Năstase lasă locul juristului Adrian Năstase, nu puteau lipsi referiri punctuale la experienţa perioadei 2000-2004 , în care ”ţara noastră a fost reprezentată la Consiliul European de preşedintele Iliescu şi de mine, la conferinţele de presă, de după reuniuni , participând amândoi”. În  aceaşi idée, a “consensualizării” în domeniul politicii externe, se mai reţine şi amănuntul foarte semnificativ de altfel, că, în România, ca şi în Franţa, în perioada 2000-2004, dar şi în alte perioade, preşedintele ţării era însoţit, în călătoriile sale în străinătate de către ministrul afacerilor externe.
 
În antiteză flagrantă, s-a creat şi, din păcate, există în România de azi, această realitate dureroasă: “ Criza politică profundă  de la începutul anului 2007 are ca motiv, printre altele, nedefinirea exactă în textul Constituţiei a separării puterilor în stat, ceea ce a permis preşedintelui în funcţiune să se autocaracterizeze drept <<preşedinte –jucător>>, în locul formulei constituţionale de preşedinte-moderator între forţele politice şi puterile în stat. “ În acest fel, ”ţara noastră a intrat într-un regim politic autoritar, contrar spiritului şi literei Constituţiei, ceea ce scoate în evidenţă falimentul regimului semi-prezidenţial, chiar atenuat, reglementat de Constituţia din 1991”.  O expresie probantă a acestei stări de fapte fiind tocmai aşa-numita dilemă: cine trebuie să reprezinte România la Uniunea Europeană: preşedintele sau primul-ministru? Întrebare căreia, nici chiar aranjamentul stabilit între aceşti doi principali actori ai scenei noastre politice nu i-a dat o rezolvare de durată, stabilă. Răspunsul neputând veni, este din ce în ce mai evident, de la persoane, ci de la repunerea în funcţionare a mecanismelor democratice ale statului de drept, pe baza principiului separaţiei puterilor.
De aici şi întrebarea: ”O nouă Revoluţie sau o nouă Constituţie?” la care juristul Adrian Năstase formulează un răspuns propriu, realist şi echilibrat: “Ştiu însă că ne îndreptăm , mai curând, spre o soluţie de compromis - departajarea mai clară a atribuţiilor preşedintelui şi premierului - tot într-o formulă de republică semiprezidenţială. Trebuie să înţelegem că , în afara regulilor constituţionale, vor fi esenţiale, în viitor, şi regulile politice pentru a asigura funcţionarea corectă a unui regim de coabitare, atunci când acesta rezultă din alegeri.”
  
Sintetizând, Adrian Năstase conchide, tot în capitolul final al cărţii: “O analiză a raporturilor  instituţionale pe această temă (reprezentarea României la UE n.n.), în România,ar trebui să ia în calcul nu numai atribuţiile constituţionale ale şefului de stat, prim-ministrului şi raporturile dintre aceştia şi Parlament, ci şi tipul de legitimitate democratică a autorităţilor, gradul de cultură politică şi modelul de democraţie promovat imediat după căderea regimului totalitar.”
 
În fapt, este nevoie nevoie de consens politic şi de convergenţă a tuturor capacităţilor creatoare pentru elaborarea unui proiect de anvergură naţională. În acest sens sau, mai degrabă, şi în acest sens, cartea profesorului Adrian Năstase este, cu siguranţă, un reper consistent, esenţial şi durabil.
                                                                         
(*) Adrian Năstase “Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextual reglementărilor interne şi europene”. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2012

Citeşte mai multe despre:   carte

 



Mai multe titluri din categorie

Kunsthalle Bega prezintă: SENSUL SCULPTURII

Kunsthalle Bega prezintă: SENSUL SCULPTURII
Galerie Foto O pisică uriașă, care își bea tacticoasă cafeaua la 5 metri deasupra solului. O siluetă umană prizonieră într-un grilaj din fier, contopire a spațiului încăperii cu spațiul exterior. La înălțime...

Teatru în TVR: Noua generație pe scena din grădina Televiziunii Române

Teatru în TVR: Noua generație pe scena din grădina Televiziunii Române
Galerie Foto Luni, 21 septembrie, la ora 20.30, stagiunea Teatru în TVR aduce o premieră mult aşteptată. Pe scena din grădina TVR vin absolvenții Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematrografică I.L....

Școala de vară la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, Ceplenița (Iași) s-a încheiat. Povestea conacului continuă

Școala de vară la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, Ceplenița (Iași) s-a încheiat. Povestea conacului continuă
Galerie Foto Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii au organizat între 24 august şi 5 septembrie 2020, la Cepleniţa, judeţul Iaşi, o primă Şcoală de vară dedicată cercetării patrimoniului arheologic...

Ce șanse are România să ia un Oscar? American Independent Film Festival continuă cu un weekend intens cu filme pentru toate gusturile

Ce șanse are România să ia un Oscar?  American Independent Film Festival continuă cu un weekend intens cu filme pentru toate gusturile
Galerie Foto Miercuri seara în cadrul American Independent Film Festival a avut loc discuția cu Ryan Werner, expert în promovarea filmelor în campaniile pentru premiile Golden Globes și Oscar. Ryan Werner a lucrat, printre...

Astăzi aflăm premiile GALEI UNITER 2020!

Astăzi aflăm premiile GALEI UNITER 2020!
Galerie Foto Gala Premiilor UNITER va avea loc în 21 septembrie 2020 la Teatrul de Vară din Parcul Nicolae Romanescu, din Craiova.     O Gală a Premiilor UNITER în Craiova înseamnă o triplă sărbătoare: 30...

Invitați speciali la Noaptea Albă a Filmului Românesc

Invitați speciali la Noaptea Albă a Filmului Românesc
În seara asta, 35 de filme românești îi așteaptă pe cinefili în 12 locații din București și Cluj-Napoca, la Noaptea Albă a Filmului Românesc, care se întâmplă pentru al 11-lea an. Regizorii Dan Chișu,...

Galerie FOTO iMapp Bucharest 2020. Proiecții video pe fațadele unor clădiri din inima orașului

Galerie FOTO iMapp Bucharest 2020. Proiecții video pe fațadele unor clădiri din inima orașului
Galerie Foto Pentru a marca celebrarea celor 561 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului, Primăria Capitalei, prin creart, propune publicului proiectul special „Bucharest – One Heart. One Story.”, care va...

Peste 300 de chitariști la un festival în Sibiu

Peste 300 de chitariști la un festival în Sibiu
Peste 300 de chitariști din toată țara participă sâmbătă în Piața Habermann din Sibiu la un festival în care se cântă 20 de piese folk și rock care au făcut istorie. Organizatorii Sibiu Guitar Meeting...

„Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”. O nouă expoziție la MNAR

„Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”.  O nouă expoziție la MNAR
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României anunță o nouă expoziție temporară, dedicată artistului Constantin Daniel Rosenthal, la împlinirea a 200 de ani de la nașterea celui care ne-a dăruit lucrările emblematice...

Invitație la lectură 

Invitație la lectură 
Galerie Foto     Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland. Editura Trei Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland Recent apărut la Editura Trei, volumul Valul uman. Cum...

Ce urmează în FEST-FDR

Ce urmează în FEST-FDR
Galerie Foto FEST-FDR – S.O.S 2020 își continuă drumul. Dacă primele două spectacole ale festivalului, Jurnal de România al Teatrului Național din București și Totul e bine când se termină, al Companiei Reactor de...

Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA

Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA
Galerie Foto Romanian Design Week prezintă online la London Design Festival, sub tema Schimbare/Change, o serie de proiecte de design conceptual semnate de tineri designeri emergenți, ale căror practici se concentrează pe...

Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit în acest weekend

Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit în acest weekend
Galerie Foto Muzeul Municipiului București oferă, cu ocazia Zilelor Bucureștiului, intrare liberă la toate expozițiile deschise în muzeele din componența sa. Accesul va fi gratuit sâmbătă - 19 septembrie și duminică...

Filarmonica deschide Sala Thalia cu un CONCERT EXTRAORDINAR susținut de Orchestra Română de Tineret

Filarmonica deschide Sala Thalia cu un CONCERT EXTRAORDINAR susținut de Orchestra Română de Tineret
După mai bine de șase luni, Filarmonica Sibiu redeschide Sala Thalia pentru public, joi 24 septembrie 2020, cu un concert susținut de Orchestra  Română de Tineret  condusă de dirijorul CRISTIAN MANDEAL....

Teatrul Odeon deschide Stagiunea 2020-2021 cu premiera spectacolului „Kilometrul Zero”

Teatrul Odeon deschide Stagiunea 2020-2021 cu premiera spectacolului „Kilometrul Zero”
Galerie Foto Teatrul Odeon își deschide STAGIUNEA 2020-2021 duminică, 27 septembrie, ora 19:00, în Sala Majestic cu premiera spectacolului „Kilometrul Zero” (“The Revolution Project”) de Saviana Stănescu,...
Serviciul de email marketing furnizat de