Uneori, despre părinţii lor copiii nu ştiu mai nimic. Doar clipele de viaţă trăite împreună le sunt cunoscute. Ce a fost însă înainte de asta, câteodată, rămâne o mare enigmă. Iar încercarea de a o descifra reprezintă o operaţiune dureroasă.
Uneori, despre părinţii lor copiii nu ştiu mai nimic. Doar clipele de viaţă trăite împreună le sunt cunoscute. Ce a fost însă înainte de asta, câteodată, rămâne o mare enigmă. Iar încercarea de a o descifra reprezintă o operaţiune dureroasă.
Ruth Gilmartin duce o existenţă tihnită – îşi creşte copilul, are o grupă de studenţi străini cărora le predă engleza, îşi pregăteşte teza de doctorat. Dar, în vara toridă a anului 1976, această femeie tânără este smulsă din confortul de care se bucura. Mama ei, Sally Gilmartin, îi încredinţează un manuscris despre Eva Delectorskaia, o rusoaică ai cărei părinţi se refugiaseră, după mai multe peripeţii, în urma revoluţiei bolşevice, la Paris. Frumoasa Eva este recrutată în 1939 de Lucas Romer, ca spioană în cadrul serviciilor britanice. Urmează o pregătire dură înainte de a fi aruncată în focul bătăliei de pe un front invizibil. Primeşte o altă identitate, se pune la punct cu limba engleză, învaţă alfabetul Morse, se obişnuieşte cu tehnici de cifrare şi decodare, se pregăteşte pentru supravieţuirea în medii ostile şi cu modalităţile de filaj sau cu cele de a scăpa de eventualii urmăritori. Treptat-treptat, înţelege că “pentru un spion lumea arată cu totul altfel decât pentru un om obişnuit”. Pricepe şi care trebuie să fie regula de bază a existenţei sale: aceea de a nu avea încredere în nimeni. O transformare rapidă şi spectaculoasă.
EVENIMENTE. Începe să lucreze într-o mică agenţie de ştiri din Belgia, de fapt o acoperire pentru un serviciu care are ca scop dezinformarea inamicului – Germania hitleristă. Datorită ei şi a colegilor săi, ziarelor li se livrează ştiri false, strecurate cu abilitate printre cele reale. Informaţiile pe care le furnizează sunt despre arme de mare eficacitate pe care le posedă, chipurile, englezii, despre retrageri de trupe în diverse locaţii, sau despre intenţia de a deschide noi fronturi de luptă. “Informaţia falsă putea fi la fel de eficace, de insidioasă, de lucrativă ca şi informaţia corectă.”
LIBERTATE. “Fabricanţii de ştiri” se mută în SUA. Aflaţi la 3.000 de mile de teatrul de război, americanii îşi văd de viaţa lor liniştită şi nu doresc să se implice în măcelul din Europa. Dar fără ajutorul lor, libertatea bătrânului continent e primejduită. Ce i-ar putea determina să renunţe la expectativă? De pildă, descoperirea asupra unui agent a unei hărţi care deconspiră intenţia nemţilor ca, după război, să dezmembreze America de Sud şi s-o subjuge. Falsul acesta n-ajunge însă sub ochii lui Roosevelt, fiindcă în echipa Evei încep să se petreacă lucruri ciudate. Toate întâmplările indică existenţa unei “cârtiţe” în structura de comandă. Câţiva colegi ai Evei sunt ucişi sau cad în mâinile duşmanului. Însă şi Eva se simte primejduită şi alege să dispară. Ca urmare, schimbă mai multe identităţi, rupe orice legătură cu activitatea de spionaj, se stabileşte în Anglia. Dar chiar dacă şi-a întemeiat o familie, chiar dacă, ajutată de fiica sa, îl demască pe trădător, ea nu-şi găseşte, nici după zeci de ani, liniştea. Continuă să se simtă ameninţată, scrutează cu neîncredere orice străin care îi bate la uşă şi tresare la auzul oricărei voci necunoscute la telefon. Fiindcă din meseria de spion, de fapt, nu te poţi retrage niciodată.
William Boyd a construit o poveste frumoasă şi tulburătoare despre teroare şi dorinţă de sinceritate, despre iubire şi dezamăgire. Trecutul unora dintre semenii noştri este ca o conservă gingaşă – deschiderea ei provoacă uimire şi traume. Nici Ruth Gilmartin nu va mai fi aceeaşi fiinţă după ce a citit istoria Evei Delectorskaia, mama sa. Cunoaşterea adevărului îi va marca viaţa pentru totdeauna.
“Minciunile trebuie construite cu scrupulozitatea datorată adevărului. Ştirile trebuiau să pară credibile şi la asta lucra întreaga echipă. Dar totul era foarte vag în mintea lor, ba chiar – dacă ar fi să spunem tot adevărul aşa cum îl vedea Eva – aducea uneori cu un joc de salon. Nu realizau niciodată care erau exact consecinţele micilor lor născociri. Se simţeau ca istrumentiştii unei orchestre simfonice, siliţi să cânte fiecare în câte o cameră izolată fonic.”
Biografie
William Boyd s-a născut în Ghana în 1952 şi a copilărit în Nigeria, înainte de a se stabili definitiv la Londra. Numărându-se printre cei mai importanţi şi mai iubiţi de public scriitori de limbă engleză ai momentului, Boyd a scris până acum nouă romane premiate şi traduse în toată lumea. 13 filme cu scenarii scrise de el au ajuns pe marile şi micile ecrane. “Cu ochii-n patru” a fost încununat cu “Premiul Costa” pentru cel mai bun roman al anului 2006.