x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce au plâns oamenii simpli, stând la cozi interminabile, pentru a aduce ultimul omagiu lui Iosif Stalin?

0
Autor: Adi Munteanu 23 Noi 2021 - 08:12

Jurnalul lansează a doua ediție a memoriilor fostului demnitar comunist Dumitru Popescu. „Cronos autodevorându-se” conține 6 volume acoperind zeci de decenii ale istoriei politice și culturale ale României.

 

În primul volum, „Aburul halucinogen al cernelii”, care apare mâine, Dumitru Popescu rememorează momente din anii 50, când și-a început cariera jurnalistică. Iată un pasaj din carte, petrecut în preajma morții „Tătucăi Stalin”: „Îl ştiam (n.r. pe Mihai Breazu, conducătorul ziarului Contemporanul) stalinist convins (…). Chiar aşa îl trata şi Breazu pe „tovarăşul Stalin”, ca pe un patriarh biblic în viaţă, ca pe propriul venerabil „tată mare”, ca pe un binefăcător al familiei în clipele ei neînchipuit de grele. Cu alte cuvinte, nu în mod fanatic şi intolerant, ci cu fierbinte ataşament. Nu e de mirare, ţinând seama de altitudinea pe care o atinsese în lume glorificarea conducătorului Uniunii Sovietice. Doar se ştie că omenirea comunistă, o includ aici şi pe cea din Vest, opinia publică din lumea a treia, ca şi simplii simpatizanţi de aiurea, ajunseseră să vadă în el o figură supranaturală. Şi nu mă refer la notele idilice şi rizibile privitoare la presupusa lui competenţă în istorie, economie, lingvistică ş.a.m.d., la titulaturile puerile de „corifeu al ştiinţei” „părinte al popoarelor” şi altele, ci la atribuirea unanimă, persoanei sale, a victoriilor obţinute în războiul civil, în industrializarea rapidă a U.R.S.S. și în respingerea apocalipticei agresiuni hitleriste. (…) Redactorul nostru şef, care îl pomenise, îl citase şi îl omagiase pe Stalin în ocazii fără număr, a venit la redacţie, a doua zi dimineaţă după anunţarea morţii, în costum de ceremonie. (…) Întâlnindu-ne pe culoar în timpul micilor lui drumuri spre dactilografă, ne saluta primul, cu o înclinare a capului ce spunea că „da, nenorocirea este într-adevăr fără precedent, dar trebuie să strângem rândurile şi să ne întărim”. Era de altfel cuvântul de ordine lansat de la Kremlin şi el şi-l însuşise organic. M-am gândit şi eu, ca mulţi alţii, de ce au plâns oamenii simpli în acea zi, şi în zilele următoare, stând la cozi interminabile pentru a aduce ultimul omagiu conducătorului sovietic plecat dintre cei vii. Îi pervertise chiar într-atât propaganda comunistă? Respectiv, ajunseseră să creadă sincer că Stalin e supraom? Chiar şi aşa, nu mi s-ar părea clar. Ce dacă ar fi fost supraom? Cetăţenii de rând sunt prea acaparaţi de propriile lor vicisitudini, ca să se dea de ceasul morţii şi să nu-şi poată stăpâni valul de lacrimi când piere un semen ieşit din comun. Ei plâng numai dacă moartea îi afectează individual şi profund. Nu ştiu dacă cei ce plângeau conştientizaseră vreun bine concret venit din partea lui Stalin, dar un rău posibil puteau întrevedea la moartea lui. Lumea trăia în plin război rece, cu nervii încordaţi, ascultând cruntele ameninţări pe care şi le aruncau puternicii rivali ai zilei peste marginea cortinei de fier. Nu trecuse niciun deceniu de la război şi nu putuse nimeni uita cele cincizeci de milioane de morţi. Pe oameni îi înspăimânta ce putea urma acum, prin stricarea echilibrului mondial. De bine, de rău, făceau parte din tabăra lui Stalin şi căpătaseră încredere că bătrânul vulpoi, care îl făcuse pe Hitler să muşte pământul, îi poate ţine în frâu, cu sutele lui de divizii proletare, pe noii duşmani ai păcii. Şi în egală măsură ai sărăcimii, ajunsă să se înfrupte fără vrerea ei din averile expropriate ale burgheziei învinse. Se poate pune întrebarea: dar ea, această sărăcime „profitoare şi ingrată”, care lăcrima în tăcere în stradă, nu ştia că Stalin avea pe conştiinţă milioane de victime căzute în scelerata vânătoare a duşmanului de clasă? Adevărul e că nu prea ştia. Epopeea neagră din U.R.S.S. fusese subiect de propagandă fascistă - neprealuată, fireşte, în seamă - şi apoi de zvonistică. Nu de informare temeinică şi obiectivă. Despre represiuni vorbea şi Stalin, dar logic motivate în ordinea necesităţii revoluţionare, a replicii date contrarevoluţiei, a apărării majorităţii împotriva minorităţii rapace şi revanşarde. Nu i se poate cere sărăcimii să se situeze automat de partea bogaţilor într-o înfruntare în care miza este propria ei condiţie materială, cucerirea unui loc mai bun în societate, abolirea deosebirilor de clasă. Deschis sau mocnit, săracii îi vor urî întotdeauna pe bogaţi, bucurându-se când aceştia îşi pierd privilegiile. (Aviz lacomilor, lipsiţilor de scrupule şi neruşinaţilor adunători de averi nemuncite de azi. Să nu facă pe mironosiţele când sărăcimea le va pune într-o zi mâna în gât; i-am văzut cu toţii furând ca în codru avuţia ţării, jecmănind bătrânii, bolnavii şi copiii României, transformând o industrie de prim rang într-un morman de fiare vechi şi o muncitorime numeroasă, destoinică, bine calificată, într-o clasă muribundă, care se zvârcoleşte prin „oraşele moarte”, încovoiată sub pancardele protestului inutil).  Redactorul nostru şef a oficiat ceremonialul protocolar funebru fără să verse lacrimi (ceea ce e de înţeles la un intelectual sceptic în forul său intim) şi fără să trădeze o cât de mică emoţie autentică, de presupus la un discipol sincer al etern invocatei gândiri staliniste. În ce a constat ceremonialul? Într-un articol ocazional de regret retoric, înţesat cu omagii grandilocvente, deja căzute în butaforie, şi ofilite angajări în credinţă veşnică (…). 

Noi nu lăcrimam ca muncitorii încolonaţi să-l omagieze pe dispărut, dar ne simţeam pe „teritoriul nimănui” aflat la graniţa dintre două epoci. „Cum, vă tulbura moartea «Satrapului roşu»? întreabă acum revoltat un justiţiar de ocazie, chiar un vestigiu uman veritabil al cruzimii sociale staliniste. În loc să vă bucuraţi, îi deplângeaţi dispariţia sau stăteaţi înlemniţi, cu busola stricată, neliniştindu-vă de ce avea să urmeze? Ce fel de tineri ziarişti eraţi voi?” Noi nu aveam de unde să ştim că Stalin e „Satrapul roşu” - venisem direct din facultate, nu făcusem politică, iar în redacţie nu ajungea niciun zvon antistalinist, nici Europa Liberă nu aveam cum s-o ascultăm. Urma să aflăm abia peste câţiva ani adevăruri derutante şi revoltătoare despre I.V. Stalin. Şi nu doar că nu-i cunoşteam latura întunecată, dar trăiam de câţiva ani sub reflexele aurei sale de erou al campaniei închinate eliberării popoarelor asuprite. Nu ne temeam pentru soarta noastră, ca masele din stradă, intuiam însă că asemenea evenimente se pot transforma în răscruci. Credeam sincer în misiunea eliberatoare a comunismului şi ne întrebam ce se va întâmpla cu enorma putere conferită omului din fruntea vastei expediţii istorice a timpului”.

Citeşte mai multe despre:   dumitru popescu

 



Mai multe titluri din categorie

Muzeul Național de Artă al României inaugurează cinci expoziții eveniment

Muzeul Național de Artă al României inaugurează cinci expoziții eveniment
Cu prilejul Zilei Naționale, Muzeul Național de Artă al României inaugurează cinci expoziții eveniment, care aduc în prim plan două personalități remarcabile, din diferite epoci, definitorii pentru cultura din...

MAYA ȘI ELFIE - o poveste de Crăciun - revine în decembrie la Teatrul Stela Popescu

MAYA ȘI ELFIE - o poveste de Crăciun - revine în decembrie la Teatrul Stela Popescu
Galerie Foto "Maya și Elfie - o poveste de Crăciun", un spectacol de Ioana Macarie, revine din 4 decembrie, ora 11 pe scena Teatrului Stela Popescu, la Sala Mică a Palatului Copiilor, într-o nouă...

Un spectaculos maraton de pian cu trei concerte interpretate în aceeași seară și două piane pe scenă, deschide Festivalul „Hoinar” 2021 pe 2 decembrie la Filarmonica din Brașov

Un spectaculos maraton de pian cu trei concerte interpretate în aceeași seară și două piane pe scenă, deschide Festivalul „Hoinar” 2021 pe 2 decembrie la Filarmonica din Brașov
Galerie Foto „Muzică clasică așa cum nu ați mai ascultat până acum, dedicată sută la sută regelui instrumentelor: pianul, în toate ipostazele sale, de la clasic, la modern și jazz” – este invitația pe care...

Serialul „Sex and the city” revine pe micile ecrane

Serialul „Sex and the city” revine pe micile ecrane
Cei cărora le era dor de serialul „Sex and the city” nu mai au mult de așteptat. Personajele îndrăgite pe parcursul celor 6 sezoane se întorc și dau viață unei noi povești pline de aventură. O reluare...

Târgul de Crăciun AL creativilor DIN BUCUREŞTI, ateliere pentru copii şi o Expoziţie-unicat de jocuri de colecţie în luna decembrie la ARCUB

Târgul de Crăciun AL creativilor DIN BUCUREŞTI, ateliere pentru copii şi o Expoziţie-unicat de jocuri de colecţie  în luna decembrie la ARCUB
Galerie Foto Primăria Capitalei prin ARCUB pregăteşte pentru luna decembrie un program dedicat sărbătorilor de iarnă cu târgul de Crăciun al creativilor din Bucureşti Urban Christmas Market deschis între 6 şi 23 decembrie...

REMIX ID – multiculturalitate, identitate și remixare, în Timișoara Capitală Culturală Europeană a Culturii 2023

REMIX ID – multiculturalitate, identitate și remixare, în Timișoara Capitală Culturală Europeană a Culturii 2023
Galerie Foto Proiectul Remix ID, parte a programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, s-a născut acum patru ani din dorința de a recupera tradițiile din Banat, pierdute sau uitate, și de a le oferi o formă...

Un Mefisto de Oscar: Focus István Szabó | Episoade noi din Muntele Morții: Misterul Diatlov

Un Mefisto de Oscar: Focus István Szabó | Episoade noi din Muntele Morții: Misterul Diatlov
Galerie Foto Pe final de an, îl celebrăm pe unul dintre cei mai apreciați regizori maghiari din istorie: István Szabó. În 60 de ani, a regizat peste 40 de filme, iar unele au avut un traseu spectaculos. Trei dintre ele, toate...

Opera Națională București și Corul Madrigal anunță Târgul de Crăciun CLASSICAL CHRISTMAS MARKET

Opera Națională București și Corul Madrigal anunță Târgul de Crăciun  CLASSICAL CHRISTMAS MARKET
Opera Națională București și Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, alături de Programul Național Cantus Mundi anunță organizarea primului Târg de Crăciun din România care va pune în...

Laureații Galei Premiilor Observator cultural 2021

Laureații Galei Premiilor Observator cultural 2021
Pentru a doua oară în istoria Premiilor Observator cultural, Gala Premiilor Obser­va­tor Cultural, ediția a XV-a, s-a desfășurat online, pe 25 noiembrie, într-o sesiune live, care a putut fi urmărită de...

7.000 de euro pentru câteva pagini Emil Cioran pentru "Cartea Amăgirilor" Cum performează piața de carte rară

7.000 de euro pentru câteva pagini Emil Cioran pentru "Cartea Amăgirilor"  Cum performează piața de carte rară
Galerie Foto Manuscrisul enunțat de Emil Cioran în timpul creării volumului „Cartea Amăgirilor” a fost adjudecat aseară pentru 7.000 de euro în cadrul Licitației de Carte Rară, Hărți și Manuscrise. Prețul a crescut î...

Stagiunea de marți seara. Recital de pian Florian Mitrea/ Nil Mladin

Stagiunea de marți seara. Recital de pian Florian Mitrea/ Nil Mladin
Galerie Foto Descris de Martha Argerich ca fiind „un tânăr pianist extraordinar”, Florian Mitrea, muzicianul format la București de către profesoarele Flavia Moldovan și Gabriela Enășescu, este dublu-laureat la...

Un Liliac de la Opereta

Un Liliac de la Opereta
Sâmbătă, 27 noiembrie, începând cu ora 17.30, scena Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian” va găzdui spectacolul “Liliacul”.   Tristeţea se înmulţeşte de la sine. Haideţi atunci să...

California Suite, primul spectacol regizat de Andrei Huțuleac, în premieră la unteatru

California Suite, primul spectacol regizat de Andrei Huțuleac, în premieră la unteatru
Ce au în comun un bărbat conservator care și-a înșelat soția, o actriță nominalizată la Oscar, profund nefericită în viața personală, și două cupluri aflate la finalul unei vacanțe nereușite? E simplu....

Constantin Chiriac, doctor honoris causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova

Constantin Chiriac, doctor honoris causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova
Galerie Foto Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova i-a acordat, miercuri, titlul de doctor honoris causa prof. univ. dr. habil. Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu...

REGARD SATIRIQUES SUR FRIBOURG Expoziții simultane ale artistului Florian Doru Crihană în Elveția

REGARD SATIRIQUES SUR FRIBOURG  Expoziții simultane ale artistului Florian Doru Crihană în Elveția
Galerie Foto În perioada 1 decembrie 2021 – 28 ianuarie 2022, la Cafeneaua socio-culturală Le Tunnel din Fribourg – Elveția, respectiv în perioada 6 decembrie 2021 – 28 ianuarie 2022, la Școala „Centrul de Orientare Prof...
Serviciul de email marketing furnizat de